Tendinţe contemporane în domeniul logisticii

Managementul achiziţiilor evoluează în permanenţă pe măsură ce apar noi tendinţe şi provocări. De exemplu, în anumite momente, specialistul în logistică se confruntă cu provocarea de a configura un sistem de distribuţie inversă şi de a-1 pune în practică la nivelul de performanţă dorit şi cu cel mai mic cost total posibil.

Altădată este nevoie să utilizeze cele mai potrivite soluţii electronice şi să beneficieze de avantajele logisticii online. Şi exemplele pot continua.

Strategiile logistice trebuie să susţină strategia instituţiei şi să nu omită niciuna dintre tendinţele observate.

Voi detalia o parte dintre cele mai importante tendinţe actuale din domeniul logisticii şi voi încerca să conturez modul în care strategiile trebuie să răspundă acestor tendinţe.

I. Logistica şi dezvoltarea durabilă

Dezvoltarea durabilă nu este este un concept nou, dar este unul care ia din ce în ce mai multă amploare.

Criteriul durabilităţii impune accesul egal la resursele naturale pentru toate generaţiile: trecute, prezente şi viitoare. De aceea, constrângerile care se ivesc susţin că ratele de consum ale resurselor să nu fie mai mari decât cele de regenerare.

Din punctul de vedere al unei instituţii, dezvoltarea durabilă reprezintă desfăşurarea activităţii curente a acesteia, fără a neglija oportunităţile apărute în anumite momente, în condiţiile unei viziuni ecologice pe termen lung.

Toate instituţiile şi firmele din lume se confrunta adesea cu probleme generate de anumite produse defecte sau cu reciclarea unor deşeuri provenite din activitatea curentă.

Aceste probleme au un caracter global, de aceea mă voi opri asupra modalităţilor de prevenire sau tratare, pentru o mai bună fluidizare a activităţii logistice, dar şi pentru eficientizarea costurilor.

Bineînţeles că în orice punct de pornire în logistică ar trebui să existe anumite direcţii de urmat sau planuri care să aibă în vedere paşi pentru returnarea şi recuperarea produselor defecte sau a deşeurilor, însă nu de fiecare dată teoria se regăseşte exact în practică, astfel că la nivel de compartiment logistic de multe ori se caută soluţii doar când apar anumite probleme sau defecte.

Pentru a nu fi luat pe nepregătite la apariţia erorilor din fabricaţie sau a deşeurilor, orice logistician profesionist va trebui să îşi formeze şi să adapteze o serie de măsuri pe care să le aplice ori de câte ori este nevoie, contribuind în acest mod la dezvoltarea instituţiei din care face parte.

Logistică inversă

Conceptul de logistică inversă are la bază concentrarea pe ideea că, dacă analiza s-ar porni de la beneficiar către producător şi s-ar construi un sistem de distribuţie fizică inversă, s-ar obţine importante economii. Distribuţia fizică inversă joacă un rol esenţial în recuperarea produsului, deoarece drumul clasic al acestuia este inversat.

Nu este deloc uşor pentru logisticieni să realizeze o inversare a distribuţiei produselor, chiar dacă la prima vedere aşa pare. Cele mai multe produse ajung la verigile intermediare ale lanţului de disrtribuţie, fără o marcă a identităţii producătorului, astfel că acest lucru face dificilă identificarea şi trimiterea înapoi a acestora. În plus, se înregistrează şi costuri semnificative cu toate aceste tipuri de activităţi.

Dar care sunt motivele pentru care produsele se returnează?

De obicei este vorba de: produse defecte, alterate; ambalare necorespunzătoare; etichetă incorectă.

Din punctul de vedere al specialiştilor, distribuţia inversă este considerată parte integrantă a strategiei de logistică. Managerii de logistică sunt direct răspunzători de întocmirea strategiei compartamentului din care fac parte, de aceea ei se ocupă în avans cu identificarea problemelor care ar putea apărea în procesul de distribuţie inversă

Logistica inversă curpinde acele activităţi componente ale logisticii precum transportul, depozitarea etc, care se desfăşoară în cadrul canalelor inverse.

În cadrul multor ţări au fost puse bazele unei legislaţii referitoare la responsabilitatea extinsă a producătorului de a recupera deşeurile împrăştiate de-a lungul întregului canal de distribuţie. Astfel, producătorul este responsabil pentru ceea ce face sau mai precis pentru ceea ce nu face, putând fi tras la răspundere prin plata unor amenzi, penalităţi sau chiar zile de detenţie, dacă se constată că prin activităţile sale compromite sănătatea mediului înconjurător.

Figura următoare prezintă un ansamblu de tipuri de produse pentru care există astfel de legi. Cuvintele „peste” şi „cel puţin” sunt folosite întrucât într-un timp foarte scurt numărul ţărilor în care există legile respective se poate modifica (creşte).

Fig. 1. Tipuri de produse pentru care există în anumite ţări legislaţie cu privire la responsabilitatea extinsă a producătorului

Anvelopele, acumulatorii, electronicele precum şi ambalajele (borcane, etc) se returnează obligatoriu, conform legislaţiei noastre în vigoare. Este necesar ca şi procedurile interne ale instituţiilor publice să fie adaptate cerinţelor actuale.

Reciclarea materialelor înseamnă colectarea şi acumularea de volume importante de materiale din deşeuri,sortarea acestora în categorii omogene,urmată de procesare.

În ziua de astăzi numărul mic al pieţelor de reciclare este o problemă pentru ţara noastră, fiind destul de dificil pentru cei care doresc să recicleze ambalaje sau alte tipuri de deşeuri să poată intra în contact cu astfel de medii de reciclare.

Anumiţi oameni de afaceri au început să speculeze acest lucru şi să dorească să investească în acest domeniu.

II. Achiziţia prin internet şi logistica online

Cu greu găsim un alt subiect care să fi primit atât de multă atenţie în ultima perioadă precum comerţul electronic, respectiv achiziţii online.

Probabil cea mai spectaculoasă schimbare din prezent a soluţiilor software care servesc lanţul de aprovizionare-livrare este utilizarea pe scară largă a internetului. Spre deosebire de speranţele de la sfârşitul secolului trecut, cum că internetul va conduce către o economie complet diferită, este clar acum că dinamica de bază a lanţurilor de aprovizionare-livrare a rămas neschimbată.

Produsele oricum trebuie să se mişte fizic dintr-un loc în altul, iar internetul nu are cum să înlăture această nevoie. În schimb, internetul poate furniza elemente importante care să favorizeze coordonarea acestei deplasări fizice a bunurilor. Principalul impact al internetului nu ţine de natura proceselor economice, ci de viteza realizării lor, impact sesizat de altfel şi în trecut în cazul telegrafului, al telefonului sau al faxului.

Dacă vrem să rezumăm procesul de distribuţie-achiziţie, putem spune că este vorba despre trei fluxuri de bază: cel al cererii, cel al distribuţiei fizice a produselor şi cel corespunzător plăţii acestora. Putem vizualiza împreună aceste fluxuri în figura de mai jos:

Fig. 2. Distribuţia prin internet

Putem observa că două dintre aceste fluxuri pot fi realizate exclusiv prin internet. Astfel, comenzile pot fi plasate cu uşurinţă în format electronic, întrucât nu sunt decât date în format text. Tot aşa, plata poate fi realizată pe cale electronică. Chiar mai mult decât atât, toate informaţiile-suport pentru lanţ (previziuni, anunţuri etc.) pot fi furnizate tot prin intermediul internetului. Cu excepţia livrării efective a mărfurilor, toate funcţiile lanţului de achiziţii pot fi realizate mai repede, mai ieftin şi mai bine prin folosirea internetului. Avantajele sunt evidente, astfel că internetul a devenit rapid o necesitate pentru buna desfăşurare a activităţilor logistice, precum şi organizaţionale în general.

Mulţi producători din diverse domenii de activitate şi-au realizat site-uri web prin care clienţii au acces la un volum mare de informaţii referitoare la produse şi la modul de utilizare a acestora, demonstraţii, oferte promoţionale. Evident că în toate aceste cazuri este simplu să ne imaginăm cum achizitorul va plasa comanda direct producătorului, fără a apela la intermediari.

Instituţiile publice s-au adaptat acestui sistem, achiziţiile online fiind un sistem utilizat curent, inclusiv pentru achiziţiile directe, ceea ce aduce importante economii instituţiei publice şi evident bugetului de stat.

Avându-se în vedere disponibilitatea mare şi costul mic asociate cu tranzacţiile realizate prin intermediul internetului, speculaţiile referitoare la o nouă eră în care funcţiile de marketing şi distribuţie ale produselor vor fi realizate chiar de către producători par îndreptăţite.

Dezintermedierea este tendinţa prin care canalele tradiţionale de distribuţie sunt simplificate prin dispariţia intermediarilor clasici dintre producători şi consumatori.

Rezultatele dezintermedierii se concretizează în mod normal în preţuri mai scăzute plătite de achizitori, concomitent cu profituri mai mari obţinute de furnizori şi deci sunt interese de ambele părţi pentru o interacţiune directă pe internet între producători şi consumatori.

Sunt însă destul de mulţi şi producătorii care nu oferă consumatorilor posibilitatea cumpărării online.

Adoptarea înceată a internetului ca mecanism de completare a vânzărilor directe derivă din trei surse principale. Acestea sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabelul 1: Explicaţii ale reticenţei producătorilor vizavi de distribuţia online

Calculatoarele sunt foarte bune atunci când este vorba de activităţi rutiniere şi, în afară de faptul că eliberează resursa umană de aceste activităţi care nu necesită creativitate, sunt şi realizate foarte rapid şi fără erori. Utilizarea soluţiilor electronice în general este de mare ajutor, întrucât astfel partea umană se poate concentra mai mult pe linia strategică şi pe latura creativă a problemelor din lanţul de achiziţii-aprovizionare.

De asemenea, logistica online în general oferă multe avantaje, cele mai importante fiind costuri mai mici şi diminuarea erorilor, un mai bun management, economii la buget şi o creştere a eficienţei desfăşurării activităţilor logistice.

III. Tendinţe şi strategii logistice

Nu este uşor să se facă previziuni cu privire la evoluţia strategiilor logistice în domeniul achiziţiilor, întrucât mediul de afaceri se caracterizează printr-un tot mai mare grad de incertitudine. Totuşi, se manifestă în prezent o serie de tendinţe care sunt sintetizate în tabelul de mai jos:

Tabelul 2: Tendinţe logistice contemporane

Articolele publicate de agendapompierului.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ către articol. Orice abatere de la aceasta regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor și va fi tratată ca atare.