Redistribuirea deficitelor: pompierii militari între lege și... tocmeală

Vineri, 20 Iulie 2018București
Autor: Ioana Anamaria Ungur

Umblă vorba prin târg că în gândurile conducerii IGSU înfloresc idei de restabilire a posturilor necesare unităților de intervenție din țară. Un soi de recalculare a modului de distribuire a posturilor între inspectoratele județene, in funcție de... necesități.

Unele inspectorate "cedează" până la 300 de posturi

După niște calcule alambicate care l-ar face invidios până și pe Pitagora, onor conducerea IGSU a ajuns la concluzia că inspectorate județene precum Bihor, Hunedoara, Dâmbovița, Prahova, Teleorman, Sălaj, Constanța, Călărași, Brașov, Gorj, Argeș etc. au prea mult personal și ar trebui să "cedeze" posturi către celelalte județe mai sărace. Și nu puține posturi: unele 40, altele 100, altele 200, altele chiar 300 de posturi.

Una peste alta, există câteva județe care vor câștiga un număr considerabil de posturi în urma acestei "manevre": Iași - cca 240, Bacău - cca 210, Buzău - cca 120, Maramureș - cca 100, Timiș - cca 150, Alba - cca 70, Botoșani cca 90, Sibiu - cca 65 și lista continuă cu alte câteva județe ce ar urma să primească un număr mai mic de posturi.

Un joc de-a ala, bala, portocala, în care suplimentăm posturi de la un județ la altul cu scopul... de a nu fi un inspectorat mai deficitar în angajați decât celălalt. Adică îi aducem pe toți la același deficit pentru a nu fi nevoiți să solicităm celor care ne-au pus în funcție să respecte legea și nevoile siguranței cetățenilor. E clar că un apel de genul: e nevoie să angajăm oameni, ar propulsa conducerea IGSU direct pe eșafod.

OMAI 360: e nevoie de 37060 pompieri doar pentru stingere!!!!

De ce spunem asta? Pentru că există un Ordin de Ministru pe care atât conducerea IGSU cât și miniștrii de resort au cam "uitat" să-l citească în ultimii ani.

Ordinul 360 din 14 septembrie 2004 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă zice cam așa: la articolul 8, aliniatul 1: "Dotarea subunităţilor cu mijloace de intervenţie se face avându-se în vedere ca o autospecială pentru lucrul cu apă şi spumă să revină, de regulă, la 10.000-12.000 de locuitori din raionul de intervenţie, iar la nivelul fiecărei subunităţi să existe cel puţin câte o autospecială având dotarea necesară pentru executarea operaţiunilor de descarcerare şi a cercetării de specialitate". Ca să vezi!

Să luăm populația României, că tot vorbeam de calcule, 22.242.000 de locuitori, la ultimul recensământ. Conform Ordinului de mai sus, rezultă următorul calcul simplu:

22.242.000 : 12.000 = 1853,5

Prin urmare, 1853 de mașini de pompieri ar trebui să existe în acest moment în România. Mai precis, 1853 de autospeciale pentru lucrul cu apă şi spumă. FĂRĂ autospecialele Pompieri-SMURD. Pe fiecare astfel de mașină sunt necesari 5 oameni.

Un alt calcul simplu: 1853 X 5 = 9265. Acesta este numărul de pompieri, PE TURĂ, care ar trebui să stea la dispoziția populației acestei țări. Ori, pompierii lucrează în 4 ture de serviciu, 9265 X 4 = 37.060 de pompieri ar trebui să existe în acest moment în România, la dispoziția cetățenilor, subliniem, în baza prezentului ordin, pe autospecialele de lucru cu apă și spumă.

Pompierul român - sclavul de pe moșia... cui?

Pe lângă aceștia ar mai fi nevoie de pompieri care să încadreaze autospecialele Pompieri-SMURD, în echipaje de prim ajutor calificat sau de terapie intensivă mobilă, pe care unii îi denumesc cu mare plăcere, angajați SMURD. Câți? Probabil mulți. Nu știm exact pentru că încă nu există o lege care să prevadă clar câte autospeciale Pompieri-SMURD ar trebui să deservească 12.000 de locuitori.

În schimb știm că numărul pompierilor militari în România, în acest moment, este sub 30.000. Și mai știm că aceștia deservesc atât autospecialele de lucru cu apă și spumă dar și ambulanțele Pompieri-SMURD. Și mai știm că în ciuda acestui aspect, nu li se plătesc orele suplimentare. Poate asta ar trebui să-i preocupe pe cei din conducerea IGSU și nu idei mărețe de redistribuire a forțelor și așa deficitare.

Unde mai pui că acest număr de pompieri recomandat de OMAI 360 pentru STINGERE, mai deservesc și alte tipuri de misiuni: de căutare salvare în medii ostile, de salvare de la înălțime, pirotehnice, acești pompieri sunt și scafandri, și specialiști în decontaminare personal și tehnică în intervenții CBRN și lista ar mai putea continua. Să nu uităm celebrele morgi mobile, care și ele vor trebui încadrate cu personal specializat. După cum se poate lesne observa, post Colectiv paleta de misiuni dar și dotarea IGSU a fost diversificată.

Milioane de euro au fost investite în achiziții de tehnică. Tehnică exploatată cu același personal... "ieftin", care pentru un salar de mizerie stinge și focul, face și pe paramedicul, și pe scafandrul și pe moașa medicală, și în curând și pe manipulatorul de cadavre. Pompierul român a ajuns un soi de sclav pe moșia celor care culeg laurii încrederii populației, lauri obținuți cu sudoarea muncii sale. Simplul fapt că e militar și nu își permite să cârtească a fost suficient pentru ca unii să transforme această Armă într-o plantație de salahori pe care îi "coordonează" cu mândrie. Desigur, prin împuterniciți devotați.