Povestea unei intervenţii

Marți, 19 Martie 2019Gorj
Foto: ISU Gorj

Povestea unei interventii | imaginea 1 Pe timpul intervențiilor, pompierii trăiesc foarte multe povești care sunt foarte greu de surprins în imagini sau de descris în cuvinte... Iată una:

Apel pe 112! Sună alarma, băieții se echipează rapid, sar în mașini, ajung la fața locului și găsesc o casă bătrânească al cărei acoperiș era cuprins de flăcări! Pompierii intervin prompt, ca în orice altă situație, și salvează casa.

Comandantul intervenției îi întreabă pe cei care se strânseseră să vadă nenorocirea:

– Cine este proprietarul?

De lângă un gard vechi de uluci, ținându-și fața în palme și cu lacrimi în ochi, răspunde o femeie la vreo 70 și ceva de ani:

– A mea e, maică!

Femeia se apropie de comandant, îi ia mâna cănită și dă să i-o pupe:

– Vă mulțumesc, maică!

Pompierul, stânjenit de situație, își trage mâna și o ia pe femeie de mâini!

– Doamnă, noi doar ne-am făcut treaba! Locuiți singură? Nu aveți pe nimeni?

Femeia: – Bărbatul mi-a murit, maică! Am doi băieți! Unul e la București și unul la Timișoara! Mi-e și rușine să-i sun și să le spun ce nenorocire a dat peste mine! Nici nu știu cum să vă mulțumesc! Nu știu ce mă făceam dacă ardea toată casa! Unde mă duceam eu? Că eu nu pot să plec de la căsuța mea!

Pompierii strângeau accesoriile când bătrâna a venit la autospecială ținând la piept, cu mâinile încrucișate, o sticlă de vin și trei borcănele de dulceață pe care i le întinde unuia dintre băieți.

Femeia: – Luați, maică astea! Am avut un băiat să-mi spargă și mie niște lemne și mi-au mai rămas doi litri de vin. Beți și voi un pahar la masă, mamă! Și borcanele astea de dulceață le luați și voi care aveți copii. E făcută de mine, maică! Nepoții mei sunt morți după dulceață! De aia nu mai am decât trei borcane!

Momente ca acestea te blochează, te lasă fără cuvinte! Ai experiență, ai trăit și ai văzut multe în cariera ta și o biată bătrânică te face să te blochezi, să-ți tremure barba când vorbești, să nu ai habar ce trebuie să-i spui. Mintea te duce la părinții tăi, la mama ta, la tine când vei ajunge la anii ei...

Ce să-i spui bietei femei?

Pompierul: – Mulțumim frumos, doamnă, dar nu trebuie să vă deranjați! Cu vinul nu avem ce face pentru că suntem la serviciu și nu-l bea nimeni! E păcat de el! Poate mai vine cineva să vă ajute la treburile gospodăriei și îl serviți cu un pahar de vin! Și dulceața aia păstrați-o pentru nepoței pentru că acum o să stea mai mult pe la dumneavoastră să vă ajute să vă refaceți căsuța! Avem și noi mame și soții care au timp să facă dulceață! O să vă supărați nepoțeii dacă rămâneți fără dulceață!

Femeia insistă, dar în final pune sticla și borcanele pe capacul fântânii, iese în poartă și se uită lung după autospeciala de intervenție cu ajutorul căreia pompierii i-au salvat casa! Le face cu mâna ca la niște rude apropiate pe care i-a primit cu drag în casa ei!

Sunt momente în care greutățile meseriei de pompier pălesc! Sunt momente în care te simți cel mai fericit că ai ales acest drum! Sunt cele mai de preț mulțumiri de care ai nevoie pentru a merge mai departe...

 

Articolele publicate de agendapompierului.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ către articol. Orice abatere de la aceasta regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor și va fi tratată ca atare.