Cei mai iubiți militari, la ceas de bilanț

Luni, 12 Februarie 2018București

Cei mai iubiti militari  la ceas de bilant | imaginea 1 Luni, 12 februarie a.c., pompierii militari români s-au aflat la ces de bilanț. La sediul Inspectoratului General pemtru Situații de Urgență, alături de comanda insituției s-au aflat ministrul Afacerilor Interne Carmen Dan și secretarul de stat Raed Arafat.

Noul inspector general al IGSU, generalul Dan Paul Iamandi l-a invitat pe predecesorul său, colonelul Daniel Marian Dragne să prezinte raportul de evaluare al activității pompierilor pentru anul 2017, considerând că acesta reprezintă o încununare a rezultatelor pompierilor militari sub comanda sa. "Rezultatele la care am făcut referire sunt în mod direct legate de aportul domnului colonel Dragne, care a exercitat actul de comandă al instituției în perioada de referință. De aceea, vă rog să-mi permiteți să-i dau cuvântul pentru a expune demersurile instituționale concretizate." - a spus generalul Iamandi.

În anul 2017 au avut loc 421.015 situații de urgență, numărul fiind în scădere cu 2% față de anul precedent. Cele mai multe intervenții au avut loc în București-Ilfov, Mureș, Timiș și Cluj. Anul trecut, aproape 9.900 de persoane au fost salvate de către pompierii militari români, iar peste 354.300 persoane au fost asistate medical. Au fost protejate bunuri materiale în valoare de peste 3.3 miliarde lei.

Redăm în cele ce urmează, integral, textul raportului prezentat de colonelul Daniel Marian Dragne - prim-adjunct al inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență:

"Doamnă ministru, distinși invitați,

Contextul operațional din anul 2017 nu a fost deloc unul simplu, fiind caracterizat de aceeași frecvență crescută de manifestare a situațiilor de urgență. În consecință, prioritatea instituțională pe care am vizat-o permanent a reprezentat-o capacitatea de anticipare a consecințelor și adaptarea rapidă a acțiunilor de răspuns la evoluția situației operative.

În aplicarea legislației incidente și în corelare cu organizarea structurală a instituției, acțiunile derulate în sprijinul comunității au fost subsumate principalelor domenii de activitate din competență, respectiv prevenire, pregătire pentru intervenție și răspuns.

PREVENIRE

În domeniul prevenirii situațiilor de urgență, acțiunile au fost orientate cu preponderență spre consolidarea protecției și creșterea gradului de reziliență a comunităților, astfel încât

consecințele tipurilor de risc să fie minimizate, iar starea de normalitate să fie restabilită în cel mai scurt timp.

Activitățile preventive derulate în anul 2017 au înregistrat o creștere comparativ cu perioada similară a anului 2016 și au fost direcționate preponderent spre dezvoltarea parteneriatului cu societatea civilă și instituțiile statului, adoptând un comportament proactiv, în locul unuia bazat pe aplicarea măsurilor coercitive.

Astfel, apărarea împotriva incendiilor a rămas un domeniu fundamental de acțiune al instituției noastre, serviciul public realizat în sprijinul comunității fiind materializat prin creșterea semnificativă a acțiunilor de acordare a asistenței tehnice de specialitate.

De asemenea, modificările legislative operate sau inițiate asupra cadrului normativ incident au impact pozitiv în creșterea gradului de securitate a cetățenilor, garantând în același timp întărirea rolului de autoritate de stat în domeniu. Relevante în acest sens sunt modificările la Legea nr.307/2006 în privința obligativității afișării informațiilor privind lipsa autorizației de securitate la incendiu pentru obiective cu diverse destinații și funcțiuni publice, precum și proiectul de modificare a aceluiași act normativ pentru stabilirea unui termen rezonabil de obținere a autorizației de securitate la incendiu pentru categorii de obiective care au demarate lucrări de investiții prin programe aflate în finanțare (de exemplu, Programul Național de Dezvoltare Locală).

În acest context, siguranța în școli a reprezentat o prioritate, instituția manifestând constant preocupare în acordarea sprijinului de specialitate celor interesați, pentru îndeplinirea cerințelor de securitate la incendiu care să permită desfășurarea procesului de învățământ în condiții de legalitate și de securitate publică crescută. Ne manifestăm, în continuare, toată disponibilitatea, în sprijinirea eforturilor factorilor responsabili, astfel încât procentul de 16% din totalul unităților de învățământ care necesită obținerea autorizației să fie în cât mai bună măsură acoperit până la finele anului 2019.

În demersurile instituționale de debirocratizare și pentru facilitarea comunicării informațiilor de interes pentru populație, aplicația informatică dedicată și-a dovedit utilitatea, ghidul privind avizarea – autorizarea fiind accesat lunar în medie de 9000 de utilizatori pentru furnizarea răspunsurilor legate de condițiile și documentațiile necesare pentru obținerea actelor administrative în cauză.

Consolidarea culturii preventive a reprezentat, întotdeauna, o cerință fundamentală, în îndeplinirea dezideratului de creștere a protecției cetățeanului, care s-a concretizat prin continuarea proiectelor inițiate anterior cu partenerii noștri, mesajul preventiv fiind popularizat și multiplicat în rândul tuturor categoriilor de public. Cu caracter de noutate, în anul 2017 am reușit ca împreună cu E-ON și DELGAZ GRID, odată cu prelungirea parteneriatului “Împreună pentru Siguranță” să diseminăm mesajul preventiv în mediul online, prin intermediul paginii denumită “România Sigură”. În doar două luni de la lansare, pagina a înregistrat un impact de peste 400.000 de persoane și peste 13.000 de distribuiri pe paginile proprii ale utilizatorilor.

PREGĂTIRE

Succesul misiunilor de salvare presupune, pe lângă dotarea cu tehnică performantă, o bună pregătire a echipajelor de intervenție pentru obținerea răspunsului de calitate. În acest domeniu, efortul instituțional s-a concretizat prin crearea unor facilități de pregătire centralizată, precum și prin întocmirea proiectelor poligoanelor de antrenament adaptate specializărilor multidisciplinare specifice misiunilor din competență, care sunt deja pre-aprobate prin proiecte cu finanțare externă.

Activitatea de formare a paramedicilor a continuat în cadrul celor 13 centre de formare, aceasta fiind subsumată pregătirii pompierilor, voluntarilor din programul “Voluntar din pasiune”, dar și celorlalți reprezentanți ai societății civile sau parteneri din sistemul de ordine și siguranță națională (Jandarmerie, Ministerul Apărării Naționale etc.)

Implicarea societății civile în gestionarea riscurilor permite o susținere importantă a activității instituției. În acest sens, parteneriatul direct cu membrii comunităților s-a realizat prin continuarea proiectului “Salvator din pasiune” la nivel național. Un rezultat notabil îl reprezintă faptul că în prezent peste 100 de voluntari participă efectiv, zilnic, la intervenții.

Remarcăm, totodată, creșterea responsabilității reprezentanților autorităților centrale și locale în asigurarea unei pregătiri adecvate pentru îndeplinirea obligațiilor legale în domeniul managementului situațiilor de urgență. Pregătirea a fost asigurată în cadrul centrelor specializate de pregătire și perfecționare ale IGSU, notabil fiind faptul că în ceea ce privește prefecții, subprefecții și inspectorii guvernamentali procentul de prezență a fost de peste 90% din totalul personalului planificat.

De asemenea, dezvoltarea relației cu societatea civilă, în mod particular cu organizațiile neguvernamentale și cu instituțiile reprezentative pe plan național s-a materializat prin constituirea și operaționalizarea Platformei Naționale pentru Reducerea Riscului la Dezastre, organism interinstituțional participant activ la asigurarea rezilienței comunităților. Menționăm faptul că, demersurile noastre instituționale au fost derulate cu sprijinul constant al Departamentului pentru Situații de Urgență.

Previziunea rămâne una dintre funcțiile principale ale managementului, iar predictibilitatea asupra resurselor necesare gestionării riscurilor asigură o capacitate națională de răspuns credibilă, bazată pe analize de risc prealabile.

În aceste circumstanțe, unitățile subordonate au intensificat recunoașterile în teren la obiectivele sursă de risc social inventariate, care, în cazul manifestării tipurilor de risc, prezintă pericol în generarea unui număr mare de victime.

Atitudinea instituțională anticipativă și adaptivă a fost manifestată și prin continuarea evaluării riscurilor și testarea capacității de răspuns, în anul 2017 fiind organizate 5 exerciții cu implicare națională sau regională, 8 exerciții sub egida Mecanismului European de protecție Civilă și 4 exerciții la care au participat aliați din cadrul Organizației Nord-Atlantice.

RĂSPUNS

În ceea ce privește răspunsul în situații de urgență, unul dintre indicatorii relevant pentru activitatea operațională desfășurată în anul 2017 îl constituie cele peste 2700 de apeluri de urgență gestionate zilnic, fiind înregistrată o creștere de 15 ori față de situația operativă din anul 2006. Valoarea adăugată pe care o putem exemplifica o constituie îmbunătățirea continuă a colaborării inter-agenții în cadrul dispeceratelor unităților subordonate și perfecționarea cadrului procedural incident acțiunilor de răspuns (de exemplu, în domeniul căutării-salvării în mediu montan sau medii greu accesibile).

Cele peste 420.000 de misiuni executate pentru limitarea și înlăturarea consecințelor fenomenelor meteorologice periculoase, alunecărilor de teren, poluărilor accidentale și exploziilor care au generat efecte asupra populaţiei şi mediului au fost gestionate în sistem integrat, sub coordonarea Departamentului pentru Situații de Urgență. In acest sens, anul 2017 s-a remarcat prin consolidarea cooperării cu toate componentele Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă (Institutia Prefectului, poliţie, jandarmi, poliţie de frontieră, unităţi ale Ministerului Apărării Naţionale, autorități publice centrale și teritoriale).

Reducerea timpului mediu de răspuns a reprezentat un alt deziderat al anului 2017 și am implementat permanent bune practici și strategii organizatorice care să permită atingerea acestui obiectiv prin încadrarea în criteriile operaționale stabilite de legislație.

În cifre succinte, activitatea de răspuns este edificatoare: 9897 persoane salvate, 354319 persoane asistate medical și peste 3,3 miliarde lei bunuri protejate. Un factor esențial în protecția comunității, la fel de important ca eficiența răspunsului este responsabilizarea socială. Ideea de a te “obișnui” cu riscul își are limitele ei și necesită o mai bună implicare a comunității pentru conștientizarea pericolelor și a efectelor negative ce pot apărea.

În aceste condiții, calitatea intervențiilor efectuate la cele peste 33.000 de incendii (o creștere cu 20% față de anul 2016), în condițiile unei medii de 91 de evenimente pe zi, a reprezentat pentru noi o preocupare majoră, ținând cont că reacția face diferența între viață și moarte. Din acest punct de vedere, deoarece 19 locuințe sunt afectate zilnic de incendii, adaptabilitatea instituțională va fi tradusă și în 2018 prin acțiuni de consolidare a climatului preventiv.

Misiunile specifice de asistență medicală prespitalicească dețin în continuare o pondere majoritară a acțiunilor de răspuns din competența instituției, media zilnică fiind de 947 de intervenții, ceea ce reprezintă 82% din totalul intervențiilor înregistrate la nivel național.

Deși extinderea acestui serviciu la nivel național reprezintă o necesitate certă, starea de operativitate a ambulanțelor este grav afectată din cauza uzurii fizice și morale a resurselor (peste 100 de ambulanțe neoperative zilnic din cauza defecțiunilor tehnice). În aceste condiții, reparațiile au oferit doar o rezolvare pe termen scurt a situației, dar problema operativității ambulanțelor continuă să se degradeze, cu implicații negative asupra acoperirii teritoriului, asupra timpului de răspuns la urgențe și implicit asupra calității serviciilor furnizate către populație.

Am continuat și în anul 2017 operaționalizarea temporară a 15 puncte de lucru de stingere a incendiilor și prim ajutor calificat în 6 dintre stațiunile litoralului românesc, pe toată perioada sezonului estival, care au totalizat o medie zilnică de peste 400 de pompieri și paramedici dislocați din 14 județe. Acțiunea și-a dovedit pe deplin utilitatea, intervenția promptă asigurată pe plajele din Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Costinești, Saturn și Techirghiol asigurând primul ajutor calificat pentru mii de turiști și salvarea de la înec a 89 de persoane.

INTERVENȚII COMPLEXE

În același timp, anul trecut a solicitat la maximum capacitatea de răspuns a instituției pe timpul unor evenimente de amploare. Amintesc câteva dintre situațiile complexe, care au presupus o concentrare masivă de forțe și mijloace:

  • intervenția pentru limitarea efectelor alunecării de teren (haldă de steril) de pe raza localității Alunu, județul Vâlcea, desfășurată pe o durată de aproximativ 3 luni, în prezent starea provizorie de normalitate fiind restabilită prin casetarea cursului râului Olteț și asigurarea stabilității infrastructurii rutiere;
  • intervenția la accidentul rutier de pe DN 73 A – autocar răsturnat, eveniment soldat cu rănirea a 36 de persoane, care a impus activarea Planului roșu de intervenție la nivel regional și dislocarea în sprijin a resurselor SMURD din județele Sibiu, Covasna și Prahova;
  • intervenția pentru stingerea incendiului la un depozit de mobilă din comuna Balotești, județul Ilfov, care s-a manifestat la mai multe hale de producție și depozitare, pe o suprafață de peste 9000 mp. Degajările masive de fum și gaze toxice, rezultate din procesul de ardere, au impus notificarea aeroportului Otopeni, existând pericolul perturbării traficului aerian. Intervenția s-a derulat pe o durată de trei zile.
  • intervenția pentru stingerea incendiului la depozitul de arhivă de pe raza localității Dărăști, județul Ilfov, în urma căruia a fost afectată o hală de aproximativ 2000 mp, fiind distrusă o cantitate foarte mare de documente.
  • intervenția pentru stingerea unui incendiu la un vagon încărcat cu nitrat de amoniu, din cadrul unei garnituri cu 26 de vagoane, în vecinătatea localității Breaza, județul Prahova. Intervenția a implicat un risc deosebit pentru populație, fiind necesară evacuarea populației pe o rază de 800 m, iar pentru gestionarea situației s-au dislocat forțe și mijloace din municipiul București, Unitatea Specială de Intervenție Ciolpani și județele Brașov și Dâmbovița.

În continuare expunem trei dintre intervențiile cu impact major în spațiul public care au fost conduse de comanda inspectoratului general, respectiv: intervenția pentru stingerea incendiului de la clubul Bamboo (din municipiul București), intervenția pentru salvarea unui copil căzut într-un puț, pe raza localității Balta-Sărată din județul Teleorman și intervenția pentru stingerea incendiului produs la o sondă de prospecțiuni gaze naturale, din localitatea Moftinu Mare, județul Satu mare.

RESURSE UMANE

Situația încadrării cu personal la nivelul instituției este în continuare una precară, cei 3180 de indicatori neîncadrați actualmente echivalând cu întreg personalul aferent a 5 inspectorate județene pentru situații de urgență. Cu toate soluțiile adoptate – și pot aminti dublarea numărului de elevi din Școala de Subofițeri de Pompieri și Protecție Civilă Boldești și înjumătățirea perioadei de școlarizare – trendul rămâne unul defavorabil. Astfel, în anul 2017 s-a înregistrat o pierdere de 867 de indicatori, echivalentul personalului uneia dintre unitățile mari din subordinea IGSU ( de exemplu ISU BRAȘOV) sau a 5 detașamente de pompieri. Această situație de fapt impune menținerea programului turelor de serviciu în regim de 91/9 ture, de 24 de ore, și implică deservirea

mai multor categorii de tehnică de către același personal (chiar și trei mijloace/echipaj/tură de serviciu). De asemenea, starea de fapt actuală reprezintă o provocare permanentă în ceea ce privește specializarea multidisciplinară a personalului, fără posibilitatea remunerării diferențiate a acestuia, în funcție de numărul specializărilor deținute.

FINANCIAR

Din punct de vedere financiar, bugetul instituției a înregistrat o creștere față de anul 2016, ceea ce a permis demararea unor acțiuni de dotare cu bunuri de strictă necesitate pentru funcționarea în parametri minimali de calitate a instituției, așa cum sunt echipamentele individuale de protecție. La această îmbunătățire în privința dotării a contribuit și efortul substanțial depus de personalul IGSU pentru fundamentarea, accesarea și implementarea unor proiecte cu finanțare externă, astfel că, în prezent, putem afirma că suntem mult mai bine dotați, comparativ cu anii anteriori.

INVESTIȚII

De asemenea, bugetul instituției a permis punerea în operă a unor lucrări de investiții absolut necesare, cum ar fi spațiile de garare a tehnicii de intervenție și lucrări de reabilitare la sediile unităților subordonate. Cu toate acestea, în condițiile creșterii continue a parcului de autospeciale, dar și pe fondul infrastructurii foarte vechi a clădirilor în care ne desfășurăm activitatea, putem afirma că situația este în continuare deficitară, mai ales în cazul producerii unui dezastru major. Relativ la acest aspect am demarat discuții cu Compania Națională de Investiții, care sperăm să se concretizeze printr-o îmbunătățire a situației într-un termen cât mai scurt.

Prin Programul multianual pentru construcția de garaje autospeciale, anul trecut am reușit recepționarea lucrărilor efectuate la 2 dintre construcțiile destinate garării tehnicii de intervenție, urmând ca pe parcursul anului 2018 să fie recepționate alte 7 astfel de lucrări.

LOGISTICĂ

După cum observați în prezentare, cu toate că frecvența de înnoire a parcului de autospeciale a fost una foarte optimistă în ultimii trei ani, unitățile subordonate înregistrează încă deficite majore în cea ce privește gradul de înzestrare cu tehnică de intervenție. Exemplificăm totodată, menținerea unei ponderi semnificative de autospeciale cu durata de exploatare mult depășită (40% dintre autospecialele de stingere au în prezent o vechime de peste 30 de ani, iar 23% o vechime de peste 20 de ani). Așa cum am arătat anterior, situația privind resursele SMURD este una la fel de gravă, în anul curent, peste 40% din resursele disponibile îndeplinind o durată în

serviciu de peste 10 ani, cu un rulaj foarte mare de kilometri la bord. După cum puteți observa, pe lângă dificultățile majore prezentate, ne confruntăm și cu un grad de înzestrare deficitar, în condițiile actuale neputând fi luată în calcul deloc constituirea unei rezerve operative, așa cum prevede tabela de înzestrare.

FONDURI EUROPENE

Acțiunea performantă presupune suport, eforturile noastre fiind orientate în tot cursul anului 2017 și pentru atragerea fondurilor externe. Astfel, au fost derulate patru proiecte cu finanțare europeană care au avut ca rezultate concrete dotarea unităților subordonate cu echipamente de ultimă generație care asigură eficiența intervențiilor și un sprijin consistent în creșterea rezilienței instituționale și a comunităților. Subliniem importanța existenței containerelor de căutare-salvare în fiecare unitate din subordine, debutul dotării cu autospeciale de intervenție la înălțime la nivel național pentru prima oară după aproximativ 35 de ani, respectiv intrarea în dotare a unor categorii noi de tehnică, așa cum sunt generatoarele pentru iluminat de mare capacitate sau autospecialele pentru tratament hiperbaric și oxigenoterapie.

PROIECTE DE VIITOR

Acțiunile de dotare, respectiv cele de îmbunătățire a infrastructurii proprii și de pregătire a personalului operativ vor continua până la finalizarea perioadei de implementare a exercițiului financiar european 2014-2020. Pe lângă cele patru proiecte care vor fi finalizate în anul 2018, IGSU se află în diferite stadii de evaluare tehnică cu încă 5 proiecte în valoare de 28 milioane euro, pe lângă proiectul major Viziune 2020 care va fi structurat pe alte trei linii aferente conceptelor de intervenție capacitate terestră, suport aerian și capacitate de intervenție pe mare și ape interioare. De asemenea, am depus diligențele necesare pentru asigurarea eligibilității instituției în vederea achiziționării resurselor terestre aferente structurilor SMURD prin Programul Operațional Regional 2014-2020, respectiv pentru finanțarea pregătirii de specialitate a personalului operativ prin Programul Operațional Capital Uman.

RO ALERT

Un alt proiect de anvergură și de noutate, chiar în plan european, îl reprezintă sistemul de avertizare rapidă a populației în cazul prognozării unor fenomene/evenimente de gravitate extremă și cu impact major asupra funcționării normale a societății, denumit generic RO ALERT. Sistemul se bazează pe tehnologie cell-broadcast și permite transmiterea simultană către utilizatorii de terminale de telefonie mobilă aflați în zona amenințată a mesajelor de avertizare rapidă. Ro Alert a fost recepționat în luna decembrie 2017 și va fi operaționalizat în perioada imediat următoare, prin deblocarea terminalelor deja vândute în România, precum și a celor ce vor fi achiziționate ulterior.

Ca inițiativă de dezvoltare a sistemului, intenționăm interconectarea acestuia cu toate autoritățile emitente de avertizări, respectiv cu toate mijloacele de informare în masă a publicului. În același timp vom continua conștientizarea populației prin exercițiile de alarmare (denumite generic „Miercurea Sirenelor”) și avertizările transmise prin intermediul mass-media.

RELAȚII INTERNAȚIONALE

În domeniul relațiilor internaționale, activitatea instituției a urmărit îndeplinirea obligațiilor derivate din calitatea de țară care a deținut președinția DPPI, respectiv președinția grupului de lucru în domeniul stingerii incendiilor de pădure OCEMN. De asemenea, suntem concentrați pe prioritățile care decurg din calitatea României de țară deținătoare a președinției Consiliului Uniunii Europene, IGSU revenindu-i sarcina de organizare a două seminarii de specialitate pe problematica cooperării inter-agenții în cazul evenimentelor majore cu victime multiple și pe problematica responsabilităților implementării la nivelul statelor membre a măsurilor specifice Directivei SEVESO.

ASISTENȚĂ INTERNAȚIONALĂ

Aspect marcant pentru domeniul afacerilor europene și relațiilor internaționale este reprezentarea pe care România a avut-o în mediul extern, prin mandatarea unui reprezentant IGSU în cadrul misiunii de evaluare UNDAC (United Nations Disasters Assesment and Coordinations) care a avut loc în Republica Dominicană ca urmare a producerii uraganului Maria. De asemenea, în calitate de Punct Național de Contact, IGSU a sprijinit acțiunea de identificare și de nominalizare a unui expert național din cadrul MDRAPFE (Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene) care a făcut parte din echipa UNDAC la misiune de evaluare a pagubelor post dezastru înregistrate în Iran ca urmare a producerii unui seism major.

În același domeniu în anul 2017, România a făcut o ofertă de asistență internațională în folosul Republicii Elene constând într-un modul de intervenție terestră pentru stingerea incendiilor de pădure, oferta fiind declinată deoarece nevoia țării afectate era legată de lipsa mijloacelor aeriene de intervenție. În cadrul Mecanismului de Protecţie Civilă al Uniunii Europene, România și-a consolidat poziţia de furnizor de asistență internațională, anul trecut fiind finalizată procedura de notificare, pe lângă echipa de căutare-salvare urbană RO USAR, a unui modul de pompare de mare capacitate, RO-HCP, în 2018 fiind continuată procedura de notificare a încă unui modul de acest tip.

COMUNICARE

Activitățile de comunicare, derulate pentru creșterea vizibilității și susținerea indicelui de credibilitate în spațiul public, au presupus multă determinare, în contextul volumului intervențiilor de amploare și intensitate deosebite înregistrate la nivel național. Prin eforturi susținute și perseverența manifestată în tot cursul anului trecut, am reușit să ne menținem în topul contribuitorilor la imaginea pozitivă a MAI.

Încrederea de care se bucură instituția noastră ne motivează să manifestăm în continuare aceeași atitudine proactivă și să performăm în acțiunile derulate în sprijinul populației.

EVENIMENTE DE REFERINȚĂ ÎN VIAȚA POMPIERILOR

În încheierea expunerii mele vreau să aduc în atenția dumneavoastră două momente de referință care vor rămâne în memoria instituțională a IGSU, activități marcante ce pot fi definite în conștiința organizațională a pompierilor militari prin sintagma ONOARE – CURAJ – DEVOTAMENT. Voi începe cu acordarea de către președintele României, a Drapelelor de Luptă pentru 11 unități subordonate, eveniment organizat cu ocazia Zilei Pompierilor din România, în data de 13 septembrie 2017.

Continui cu organizarea în România a Competiției Mondiale de descarcerare și acordare a primului ajutor calificat, care s-a bucurat de participarea a 19 țări totalizând 66 de echipe. Nu în ultimul rând, închei prin reiterarea acțiunilor subsumate proiectului major Viziune 2020 la care voi contribui cu tot angajamentul meu, alături de echipa inspectoratului general și împreună cu domnul inspector general, general de brigadă Dan-Paul Iamandi. În plan personal, exercitarea actului de comandă la nivelul IGSU a reprezentat o provocare solicitantă, dar în același timp cu satisfacții profesionale, la care mă voi raporta atâta timp cât voi face parte din marea familie a pompierilor militari.

Adresez și afirm înalta mea prețuire factorilor decizionali pentru onoarea cu care am fost învestit și mulțumesc colegilor mei pentru întregul suport de care m-am bucurat în exercitarea prerogativelor funcției de inspector general al IGSU.

În ultimă instanță îi urez succes domnului general și îmi doresc să beneficieze de același sprijin de care m-am bucurat și eu, prin contribuția profesională a echipei IGSU.

OBIECTIVE 2018:

Creșterea capacității de răspuns în situații de urgență și restabilirea rapidă a stării provizorii de normalitate, prin consolidarea rolului de autoritate în domeniul situațiilor de urgență, îmbunătățirea dotării serviciilor de urgență profesioniste și reducerea timpului de răspuns;

Creșterea capacității de reziliență a comunităților, prin corelarea riscurilor identificate, conștientizarea acestora de către populație și îmbunătățirea capacității de protecție; Îmbunătățirea pregătirii personalului, prin creșterea nivelului de perfecționare și specializare;

Îmbunătățirea politicii de personal pentru recrutare, selecționare, formare și asigurarea unei evoluții coerente și predictibilitate în carieră;

Participarea activă la procesul de creare a Capacității Europene de Răspuns la Urgență – EERC – voluntary pool și perfecționarea mecanismului integrat privind asistența internațională; Continuarea demersurilor privind pregătirea Președinției României a Consiliului UE în anul 2019, în cooperare cu Comisia Europeană și Statele Membre din Troica Președinției (Finlanda și Croația)."