Consecințele nefaste ale manevrei "libere vs bani", sau cum să arunci pisica în ograda inspectorilor șefi

Sâmbătă, 17 Martie 2018București
Autor: Ioana Anamaria Ungur

Pompierii Militari De câteva zile, Arma pompierilor clocotește de nemulțumire mai tare decât o făcea la instaurarea programului 24 cu 48. Motivul? Sub presiunea celor aflați la guvernare, cei mai iubiți militari nu vor mai fi răsplătiți în bani pentru orele suplimentare lucrate sâmbăta și duminica și în sărbători legale, ci vor fi recompensați cu timp liber corespunzător.

2015: oameni puțini, muncă multă, bani cât de cât

O utopie dacă stăm să ne gândim că s-a recurs la programul 24 cu 48 tocmai pentru a compensa lipsa de personal din sistem. Plata orelor suplimentare lucrate după noul program și recompensate cu până la 175% ar fi trebuit să aducă pompierilor un câștig substanțial. Ceea ce în unele județe s-a și întâmplat. Și, de parcă nu era de ajuns discrepanța creată de faptul că în unele inspectorate aceste ore lucrate sâmbăta și duminica și în sărbători legale au fost plătite corespunzător, în altele - nu, militarii se confruntă cu o nouă surpriză: timp liber corespunzător pentru orele suplimentare, bani - pauză.

Nu suntem pompieri și cu atât mai puțin comandanți, doar simpli jurnaliști, cetățeni care, la nevoie, ne bazăm pe cei mai iubiți militari ai României. Și ca simpli cetățeni, punem o întrebare firească: dacă s-a recurs inițial la mai multă muncă cu plata orelor suplimentare aferente pentru a compensa cât de cât lipsa de personal de pe mașinile de intervenție, acum, după valul de pensionări, cum vor putea beneficia pompierii de zile libere fără a fi afectată siguranța noastră, a cetățenilor?

Într-un interviu acordat revistei noastre, în februarie 2015, la demararea programului 24 cu 48, dr. Raed Arafat, Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă vorbea tocmai despre lipsa acută de personal precizând: "Trecerea la programul 24 cu 48 a fost necesară. Noi aveam deja unități care se confruntau cu lipsa de personal și nu puteau să acopere nevoile de personal pe echipaje. De-abia după această modificare putem veni cu o analiză care să arate de cât personal mai avem nevoie în plus pentru buna funcționare, de cât personal avem nevoie în plus ca să deschidem câteva puncte necesare de lucru și să venim cu un raport către conducerea Ministerului, către Guvern, în care să specificăm în următorii ani de ce avem nevoie. Înainte de asta, trebuia, obligatoriu, să se demonstreze clar că resursa pe care o avem este folosită la o capacitate maximă."

2018: oameni și mai puțini, muncă multă, bani...??!!??

De atunci au trecut 3 ani. Programul 24 cu 48 continuă, și cu toate astea lipsa de personal, mai ales după valul de pensionări din ultimii doi ani, nu s-a rezolvat. Desigur, pentru un politician este greu de priceput că mașinuțele roșii care aleargă la intervenții și cu care, când au chef, ei politicienii se mândresc, trebuie încadrate cu oameni. Și nu cu 2 ci măcar cu vreo 3-4-5, după cerințele mașinii. Dacă unui politician îi este ușor să delibereze, "dăm timp liber în loc de bani" ca să ieșim noi, ministerul, onorabil, un comandant de Armă, care se presupune că și-a distrus câteva perechi de bocanci în foc și apă, ar trebui să se gândească de 10 ori înainte să subscrie unor astfel de cerințe.

Dacă în 2015 pompierii erau băgați în corzi cu un program de lucru 24 cu 48 pentru a suplini deficitul de personal dar mijea undeva speranța unei sume de bani în plus, în 2018, speranța aceasta s-a stins.

Inspectorii șefi - în rol de mici vrăjitori

Un ordin recent al inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, generalul Dan Paul Iamandi, stabilește "compensarea activității desfășurate peste durata normală a timpului de lucru, în zilele de sâmbătă, duminică, precum și în zilele de sărbători legale, indiferent de modul de organizare a timpului de lucru, numai cu timp liber corespunzător".

Responsabili de gestionarea acestei probleme sunt nimeni alții decât inspectorii șefi ai inspectoratelor județene pentru situații de urgență, în calitatea lor de ordonatori terțiari de credite: "ordonatorii terțiari de credite vor dispune măsurile care se impun pentru punerea în aplicare a măsurii menționate, începând cu drepturile care se plătesc în luna martie a.c.".

Cu alte cuvinte, comandanții pompierilor sunt invitați să scoată apă din piatră seacă: nici să nu cheltuie bani pe plata orelor suplimentare și să și facă față deficitului de personal. De bună seamă ordinul cu pricina nu conține și rețeta succesului pentru o astfel de operațiune. Lucru lesne de înțeles având în vedere faptul că, deși s-a trecut la un program 24 cu 48 cu plata orelor lucrate suplimentar, după 3 ani, în județe, deseori ajung la un incendiu mașinile încadrate cu un număr insuficient de oameni.

Dacă la vremea aceea acest program a fost singura soluție viabilă pentru a compensa problemele de personal în sectorul operativ, iar de atunci inspectoratele județene s-au confruntat cu două valuri de pensionări a personalului operativ, ce vrajă ar putea face un inspector șef pentru a rezolva onorabil această "ecuație" în raionul său de intervenție?

Efectele dezastruoase ale manevrei "libere vs bani"

Să vedem însă ce impact poate avea asupra segmentului operativ al Armei Pompieri această mișcare "timp liber în loc de bani". În primul rând nu trebuie să fii Einstein pentru a vedea că a acorda timp liber aferent orelor suplimentare lucrate de pompieri înseamnă automat un deficit și mai mare de oameni pe tură în momentul în care aceste libere sunt acordate. Inseamnă mașini neîncadrate corespunzător (problemă care exista chiar și în condițiile plății orelor suplimentare), înseamnă probleme în exercitarea misiunilor, un timp de rezolvare a situației de urgență mai mare (nu e totuna să stingi un incendiu cu 2 oameni sau cu 4), înseamnă până la urmă o situație de criză.

Să nu uităm că în acest moment există peste 90 de puncte de lucru ale pompierilor deschise la nivel național. Peste 30 din acestea, dacă nu ne înșală memoria au fost inaugurate în ultimii 3 ani. Programul 24 cu 48 și plata orelor suplimentare au făcut posibil ca, în cadrul acestor puncte de lucru, pompierii să fie mai aproape de cetățeni și să ajungă mai repede la ei, în caz de nevoie. Aceste puncte de lucru vor fi închise din cauza deficitului de personal ce derivă din manevra "libere vs bani".

Ce opțiuni au inspectorii șefi?

Să închidă punctele de lucru, unde este cazul. Să scoată mașini din intervenție, eventual să își asume a încadra o autospecială de stingere cu 2 oameni în loc de 5. Să aducă oamenii din timpul liber sub egida creșterii capacității operaționale în cazul intervențiilor complexe de lungă durată. Și, dacă ne uităm la codurile hirologice date numai în ultimele 24 de ore, intervenții de lungă durată care să necesite o mobilizare mare de forțe, vor fi. Să nu uităm cele întâmplate în județele Brașov și Harghita zilele trecute, când datorită avertizărilor de cod roșu hidrologic și a precipitațiilor abundente au fost mobilizați în zonele afectate aproximativ 3000 de pompieri pentru a veni în sprijinul oamenilor. Să nu uităm că în curând intrăm în sezonul incendiilor de vegetație uscată. Ce să facă 2 pompieri în fața unei vâlvatăi care cuprinde hectare întregi?

E ușor să arunci pisica moartă în ograda inspectorilor șefi. E ușor, dacă la nivel central nu există o soluție legală și corectă, să te speli pe mâini și... fie cum o fi, să-i lași pe alții să se descurce. Și probabil o vor face. Cumva.

Nu trebuie scăpat din vedere faptul că un comandant/inspector șef care cheamă oamenii la muncă din timpul liber fără ca aceștia să fie recompensați corespunzător (cu bani nu poți, cu timp liber... iar nu prea ai cum dacă vrei să nu rămâi descoperit pe intervenție) fie riscă să fie tras la răspundere în cazul producerii vreunei tragedii, fie riscă să fie dat în judecată de subordonații nemulțumiți sau acuzat de abuz în serviciu sau alte cele. O situație delicată și extrem de neplăcută căreia, mai devreme sau mai târziu îi vor cădea victime fie cetățenii, fie pompierii.

Drumul spre Iad pavat cu bunele intenții ale politicienilor

În loc de concluzii vom spune doar că situația cu care se confruntă acum pompierii nu e neaparat una nouă. Atât timp cât imixtiunea politicului în Armă nu va înceta, atât timp cât comandanții pompierilor vor fi plimbați la cârma Armei ca pe eșafod, cu ghilotina atârnând deasupra capului în caz de nesupunere, nimic nu se va schimba. Pui un om în fruntea unei Arme pe post de împuternicit. Adică știind din start că misiunea lui expiră în 6-12 luni. Și se mai așteaptă cineva ca acel om să își asume vreo schimbare radicală sau vreo luptă cu guvernanții în favoarea oamenilor săi? (Nu discutăm aici despre ce îl poate determina pe un militar să accepte o asemenea postură. Pornim de la premisa că acceptă aceasta poziție pentru a încerca să facă bine.) Desigur, în prima fază drumul e pavat cu bune intenții iar cel vizat poate conta pe deschiderea și sprijinul șefilor din minister. Puțin mai târziu realizezi că nu e deloc așa. Că binele pentru oamenii din subordine e de cele mai multe ori o chestiune enervantă pentru cei de mai sus obișnuiți ca militarii să execute nu să discute. Și uite așa ajung pompierii și comandanții lor victimele orgoliilor unor politicieni sau ale unor angajați din aparatul administrativ care n-au simțit în viața lor decât mirosul de fum de țigară și nu s-au udat decât cu apa mării sau a piscinelor. Pentru acești oameni totul e matematică simplă. Teorie pură aplicată prost pe o practică dureroasă.