Seism 2018 - exercițiu tactic sau expresie a grandomaniei?

Marți, 16 Octombrie 2018București
Autor: Ioana Anamaria Ungur

Seism 2018   exercitiu tactic sau expresie a grandomaniei | imaginea 1 În aceste zile, în Capitală, se desfășoară Exercițiul "Seism 2018". O variantă ce se dorește a fi mult mai reușită decât cea din 2016. Și, dacă ținem cont de mediatizarea evenimentului, de invitații de seamă din străinătate, de implicarea a însuși Premierului Viorica Dăncilă sunt șanse mari ca acest eveniment să spargă barierele. Cele mediatice, bineînțeles.

Raed Arafat - din nou în lumina reflectoarelor

Acest exercițiu testează capacitatea de intervenție în caz de cutremur a pompierilor dar și a autorităților. Desfășurarea de forțe este grandioasă în acord cu unicitatea evenimentului. Sute de mașini de pompieri, mii de militari pompieri participă, sub ochii uimiți ai reprezentanților internaționali la cel mai mare exercițiu de simulare de cutremur din Europa. Imagini spectaculoase, aeronave, spitale mobile, medici internaționali sosiți în ajutor.

Aproape că poți spune că am învățăt câte ceva după Colectiv. Măcar să arătăm că avem cu ce interveni în caz de dezastru.

Pe toate posturile de televiziune, doctorul Raed Arafat oferă cu generozitate informații despre mega exercițiul Seism 2018. Avem de toate, ne mișcăm exemplar, suntem dotați cu tot ce ne trebuie, și ce e mai important, exercițiul se desfășoară pe un scenariu extrem de dificil. Doctorul Raed Arafat își dovedește de această dată capacitățile de excepție de coordonator de intervenții în caz de cutremur. Celelalte personaje devin aproape șterse în preajma șefului DSU. Domnia sa știe, ca de fiecare dată, totul, cel mai bine.

Un scenariu destul de departe de realitate

Scenariul exercițiului prevede un curtremur de 7.5 grade, care a avut loc cu epicentrul în Vrancea, cu durata de 57 de secunde, unda a fost pe direcția S-V și N+E, afectând cel mai mult Bucureștiul. Cutremurul din 1977 a durat 55 de secunde, a avut o intensitate de 7,2 grade și efecte devastatoare asupra Capitalei. În noiembrie 1940, România a mai fost lovită de un cutremur de 7,4 grade. Efectele acestuia au fost însă cu mult mai mici decât cele ale cutremurului din martie 1977. Motivul? România urbană era mult mai puțin dezvoltată în 1940. Într-o Românie a anului 2018 însă, cu o dezvoltare urbană explozivă, cu o Capitală care geme de mall-uri și clădiri imense de birouri, numărul victimelor unui cutremur ar putea fi copleșitor.

Scenariul simulării de cutremur numără peste 4000 de morți și aproximativ 50.000 de persoane fără adăpost. Un cutremur cel puțin "amabil", produs în dimineața unei zile de sâmbătă, care a lăsat drumurile spre Capitală întregi astfel ca pompierii să poată ajunge la timp la... exercițiu. În plus, nu a blocat nici un bulevard principal de acces în Capitală așa că forțele au străbătut Bucureștiul până la locurile exercițiului fără a fi împiedicate de nimic. Cel mult întârzieri datorate traficului obișnuit al metropolei, care pot fi însă depășite cu răbdare și girofar.

Probabil că dacă acest cutremur s-ar fi produs în seara zilei de vineri când Centrul Vechi e plin iar Bucureștiul este gâtuit la propriu de bucureștenii ce fie pleacă în weekend, fie ies la cumpărături, dezastrul ar fi atins porporții inimaginabile.

Unde mai pui panica pe care o astfel de catastrofă o creează. Pacienții ce stau cuminți așteptându-și rândul în a fi consultați de paramedici ar fi înlocuiți în caz de cutremur cu oameni disperați care ar pune o presiune inimaginabilă pe salvatori. Mame care-și strigă duerea în disperare pentru că nu își mai găsesc copiii, oameni gemând sfâșietor de sub dărâmături, o panică generală. Să ne gândim o clipă la Colectiv. Acolo erau doar câteva zeci de oameni...

Utilaje grele a luat cineva... măcar în calcul?

Seism 2018   exercitiu tactic sau expresie a grandomaniei | imaginea 2 Dacă stăm să comparăm imaginile de la simularea de cutremur din 2018 și cele de la cutremurul din 1977, în mod cert, cele din prezent ne iau ochii cu tehnica extrem de avansată care s-a perindat într-o paradă maiestuoasă pe toate drumurile patriei venind spre Capitală. În imaginile din 1977 regăsim însă într-o proporție mare basculante și excavatoare. Esențiale pentru îndepărtarea monștrilor de moloz pe care un cutremur îi lasă în urmă.

La simularea din 2018 organizatorii exercițiului par să fi scăpat din vedere posibilitatea că prăbușirea unor blocuri la periferie ar putea lejer să blocheze accesul în Capitală mai ales pentru mașinile mari iar deblocarea zonelor de acces de milioanele de metri cubi de moloz este imposibilă fără ajutorul unor excavatoare și a unor mașini capabile să transporte molozul pentru a asigura accesul salvatorilor spre zona unde vor interveni.

Exercițiul Seism 2018 s-a desfășurat fără a ține cont de o problemă reală: riscul ca drumurile de acces în București să fie blocate de prăbușirea clădirilor. Îndepărtarea acestora poate dura multe ore, zile chiar și necesită utilaje grele dar și multă atenție. Aspectul amintit e cât se poate de REAL în caz de cutremur. Testarea vitezei de reacție la o intervenție post-cutremur fără a ține cont de un astfel de aspect oferă probabil timpi frumoși dar neconformi cu realitatea.

Ordinul privind achiziționarea de tehnică și utilaje grele, ignorat

De altfel, există un Ordin de Ministru nr. 360 din 14 septembrie 2004 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă care prevede la articolul 11: "Pentru nevoi de intervenţie în caz de dezastre, la nivelul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă Bucureşti, Bacău, Cluj şi Dolj, se constituie subunităţi de intervenţie dotate cu tehnică şi utilaje grele, cărora li se arondează un număr variabil de judeţe, în funcţie de timpul de răspuns. Pauză. În anul de grație 2018, la simularea cutremurului devastator, această prevedere din Ordin nu a fost încă dusă la îndeplinire. Avem containere multi risc, avem morgi mobile, tabere de sinistrați dar niciun excavator sau alt utilaj greu necesar pentru a putea elibera căile de acces spre zonele de intervenție afectate de cutremur. Ce-i drept, excavatoare, buldozere, rabe, nu dau tocmai bine la o paradă. Pe când mașinuțele roșii, rup gura târgului.

Dincolo de această "scăpare" deloc banală, apreciem pregătirea exemplară a pompierilor militari și suntem siguri că în caz de cutremur ei ar fi cei care ar face totul pentru salvarea vieții semenilor lor. Din păcate însă, oricât de devotați ar fi, militarii nu vor putea muta munții de moloz cu mâinile goale. Să nu uităm nici faptul că înainte de '89 România întreținea o armată uriașă de cca. 400.000 de militari și vreo 6 milioane de rezerviști. Era Armata care a intervenit în cazul cutremurului din '77, care a reconstruit Bucureștiul, care a construit Transfăgărășanul. Ori, în prezent, situația este mult diferită. E drept că pompierii militari fac de toate de la stins incendii la acordare de prim-ajutor, de la desfundat șanțuri la ridicat baraje din saci de nisip în calea apelor, dar, totuși, sunt extrem de puțini. Vreo 12.000 de operativi cu totul. Ar face bieții de ei față unui cutremur?

24 cu 24 dar... "ne descurcăm"!!!!

Seism 2018   exercitiu tactic sau expresie a grandomaniei | imaginea 3 Și, dacă tot vorbim de numărul mic de pompieri, ar mai fi de menționat un aspect: pompierul român, militar fiind, este cel mai disciplinat și execută fără să cârtească misiunile ce îi sunt încredințate. Obișnuiți să tragă din greu, bravii pompieri din România trec din nou prin clipe de presiune maximă pentru că sunt nevoiți atât să facă față exclusivistului exercițiu dar și să asigure, în întreaga țară, intervenția pentru situațiile de urgență reale la care pot fi solicitați de semenii lor.

Nu bine au scăpat de referendumul care le-a decimat capacitatea operațională, a urmat exercițiul: nu 2 zile ci 5. În tot acest timp, în țară, pompierii lucrează 24 cu 24. În cele mai fericite cazuri. Ore suplimentare cu duiumul ce vor fi plătite cu țârâita de miniștri și secretari de stat care tocmai își fac o mega imagine pe munca și devotamentul acestor oameni minunați.

Cu toate acestea, comandantul pompierilor români - generalul Dan Paul Iamandi, pare a se fi resemnat și cu numărul mic de oameni și cu situația. Răspunzând, în cadrul unei conferințe de presă, la întrebările unui jurnalist interesat de modul în care deficitul de oameni din sistem afectează exercițiul, domnia sa a răspuns: "niciun stat din lume nu își permite să angajeze un număr suficient de personal astfel încât să gestioneze 100% toate situațiile care pot apărea"!?!? "...ne descurcăm", a concluzionat încrezător inspectorul general. Bravo, băieți! Cum se descurcă însă pompierii dincolo de declarațiile ce dau bine în presă, e strict problema lor.

Serviciile voluntare și private de pompieri nu s-au numărat printre "invitații" la exercițiu

De pe lista celor solicitați să participe la marele exercițiu de simulare de cutremur au lipsit membrii serviciilor de pompieri voluntare și private. Doar în București există cca. 100 de servicii private pentru situații de urgență, ajutoare reale și imediate în caz de cutremur. Dacă tot vorbeam de riscul prăbușirii unor blocuri care să blocheze arterele de acces în Capitală, pompierii privați s-ar fi aflat deja în miezul evenimentelor, sprijin pentru colegii lor din cadrul ISU București-Ilfov, când echipajele din țară ar fi ajuns în București. În plus, că tot vorbeam de excavatoare, dacă tot nu s-au achiziționat utilaje grele conform Ordinului 360/2004, multe din serviciile voluntare din țară sunt dotate de primării cu astfel de utilaje. De ce nu au fost angrenați și acești pompieri în execițiu? O întrebare pertinentă la care cel mai probabil nu se va înghesui nimeni să răspundă. Doar nu vorbim aici de un exercițiu "privat" de imagine.

Pompierii militari - devotați eroi ai națiunii române

Când o țară rămâne doar cu o mână de militari, vreo 80.000, și din aceștia mulți sunt plecați să lupte pentru interesele altor țări, pompierii rămân cei care ne păzesc cutia cu voturi și ne sunt bază la cutremur. O bază reală. Pentru că acești nobili militari, unul ca toți, vor înfrunta consecințele unui cutremur devastator, tot în linia întâi, fiind alături de semenii lor. Probabil că nu vor ajunge la locul intervenției în timpul demonstrat în cadrul acestui exercițiu, poate că nu vor ajunge cu mașina ci poate pe jos, dar vor fi ACOLO la nevoie, înfruntând de dragul nobilei lor profesii, toate obstacolele. Acesta este mesajul principal pe care îl poate transmite acest exercițiu. În rest, iertat să ne fie, un imens exercițiu de imagine în fața forurilor europene și altor foruri internaționale.

Galerie imagini