Dezastrul de la Praid și nepăsarea autorităților. Arafat convocase principalii operativi ai pompierilor, la Mamaia, la un atelier de lucru!

Impresionantă desfășurarea de forțe, “post-moment”, la Praid. Când proporțiile dezastrului au atins apogeul, brusc au început pelerinajele de ochii lumii. Președintele Nicușor Dan (că veni vorba, un consilier bun nu l-ar fi lăsat niciodată să apară acolo, deloc, și în niciun caz în a 7-a zi), Raed Arafat (specialistul în toate), ministrul internelor, Cătălin Predoiu si, după o lună, specialiști internaționali. După o lună!

Dezastrul de la Praid era semnalat de presă încă din 6 mai 2025, în 5 mai se decisese închiderea salinei din cauza infiltrațiilor. Dar nu era nicio autoritate interesată, deși se știa, din anii trecuți, că la Praid sunt probleme. Ba, mai mult, în perioada 8-9-10 mai, Raed Arafat a convocat toată floarea operativului de la pompieri, la Mamaia, la un atelier de lucru. Atelier despre importanța lui și a SMURD. O “urgență majoră”, pentru care a anulat printr-o dispoziție (noaptea minții din punct de vedere militar și legal) un ordin al inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență care stabilea, încă de anul trecut, una din întrunirile anuale ale inspectorilor șefi/comandanți de unități teritoriale ale IGSU. Agenda Pompierului a relatat la acel moment, punctual, pe lege, de ce întrunirea cu pricina, care lăsa județele la propriu fără comandă operativă, era un pericol: Raed Arafat lasă ISU-urile, 3 zile, fără comandă operativă! Cine răspunde când nimeni nu mai e la comandă? .

Sesizare la MAI pentru lipsa operativilor din teritoriu

În plus, publicația noastră a trimis o sesizare în ceea ce privește gestul de-a dreptul arogant și inoportun al lui Raed Arafat, ministrului de interne Cătălin Predoiu, al cărei text îl redăm în cele ce urmează:

“Către: Ministerul Afacerilor Interne/În atenția: Domnului Ministru/Stimate Domnule Ministru,

Prin prezenta, dorim să vă aducem la cunoștință o situație deosebit de îngrijorătoare cu privire la organizarea unui atelier de lucru “Consolidarea mecanismelor de răspuns în situații de urgență la nivelul Departamentului pentru Situații de Urgență și structurile aflate în coordonare” coordonat de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), în perioada 9–11 mai a.c., în stațiunea Mamaia, județul Constanța, la care sunt convocați simultan: inspectorul-șef, prim-adjunctul inspectorului-șef, șeful centrului operațional din cadrul fiecărui Inspectorat pentru Situații de Urgență (ISU) județean. Această convocare presupune absența, timp de 3 zile, a întregii conduceri operative din toate cele 41 de județe ale țării (excluzând municipiul Constanța, locul desfășurării). Având în vedere atribuțiile esențiale ale acestor funcții în arhitectura intervenției de urgență, considerăm că această măsură creează un risc sistemic major, după cum urmează:

• Coordonarea intervențiilor este grav afectată. Centrele operaționale județene (COp), responsabile de monitorizarea și dirijarea intervențiilor în timp real, rămân fără comandă directă.
• Lipsa deciziei tactice la nivel județean. Fără inspectorul-șef și prim-adjunct, nu pot fi aprobate reorganizări ale dispozitivului, suplimentări de forțe sau activarea planurilor de intervenție.
• Activarea urgențelor de tip II, III și IV devine problematică. Concepția Generală privind planificarea, pregătirea, organizarea și desfăşurarea acţiunilor de răspuns, (Ordinul Inspectorului General al IGSU nr. 4013/IG din 15.04.2024) prevede clar că aceste niveluri implică decizii asumate de conducerea ISU.
• Există un risc real de blocaj în cazul unui eveniment major. O explozie, un incendiu de amploare sau un accident colectiv apărut în această perioadă ar putea găsi structurile ISU fără comandă validă și fără capacitate reală de reacție în primele ore.

Reamintim faptul că în ultimii ani, România a fost marcată de evenimente tragice precum explozia de la Crevedia, unde lipsa de coordonare și întârzierea deciziilor au fost factori agravanți. În acest context, considerăm că repetarea greșelilor trecutului trebuie evitată cu fermitate. Totodată, estimăm că această acțiune presupune și un efort bugetar semnificativ: peste 170.000 lei din fonduri publice pentru diurnă, transport și plata orelor suplimentare aferente celor 123 de participanți, fără a include cheltuielile pentru reprezentanții DSU. (Calculele noastre au fost efectuate conform prevederilor HG ⁷¹⁴⁄₂₀₁₈ și sunt aproximative.) Dar remarcăm un efort bugetar semnificativ în condițiile unui atelier care nu reprezintă o urgență și în condițiile în care MAI și România trec printr-o perioadă extrem de dificilă.

Având în vedere toate cele menționate, vă solicităm respectuos: Reevaluarea oportunității organizării acestui atelier cu participarea simultană a celor mai importanți decidenți operativi din structurile ISU; Dispunerea unor măsuri pentru menținerea continuității lanțului de comandă în fiecare județ pe perioada respectivă; Transparentizarea criteriilor de selecție, justificare și impact financiar și operațional al acțiunii în cauză.”

Ministrul de interne a rămas însă surd la sesizarea Agendei Pompierului, ba, mai mult, a lăsat în seama secretarului de stat Raed Arafat, să răspundă redacției noastre, deși era vorba de o SESIZARE referitoare la o situație de pericol pentru perioada 8-10 mai, NU o solicitare de presă. În aceste condiții, răspunsul ar fi fost normal să vină de la MAI și să fie asumat instituțional, în urma unor verificări interne. Răspunsul a venit în 28 mai, în doi peri, ocolind întrebările concrete, semnat, Raed Arafat. Se pare ca ministrul Predoiu era în campanie electorală.

Rolul DSU în gestionarea situației de urgență de la Praid

Să vedem ce spune legea, ce putea face DSU, IMEDIAT după închiderea salinei. DSU (Departamentul pentru Situații de Urgență) avea obligația legală și instituțională de a interveni încă din momentul închiderii Salinei Praid, în 5 mai 2025, în mai multe moduri esențiale, conform cadrului legal și misiunii sale:

1. Activarea și coordonarea integrată a răspunsului interinstituțional DSU, prin lege (OUG ²¹⁄₂₀₀₄, Legea ⁴⁸¹⁄₂₀₀₄), are rolul de coordonare a structurilor operative și de decizie în caz de urgențe

complexe. Trebuia să:

• convoace o celulă de criză la nivel național sau regional;
• mobilizeze resursele ISU Harghita + sprijin din alte județe;
• solicite intervenția altor instituții: Apele Române, Ministerul Mediului, Ministerul Transporturilor (pentru lucrări de deviere), Salrom, Consiliul Județean etc.

2. Sprijin tehnic și logistic imediat:

• Trimiterea unor echipe de evaluare DSU–IGSU la fața locului, cu geologi, hidrotehnicieni și ofițeri specializați pe riscuri tehnologice;
• Asigurarea echipamentelor de intervenție: pompe de mare capacitate, baraje mobile, sisteme de detecție și măsurare în subteran etc.;
• Operaționalizarea unui punct de comandă mobil (Punct de Comandă Provizoriu al DSU/IGSU) la Praid.

3. Mobilizarea fondurilor și declararea urgenței naționale

• Solicitarea rapidă a fondurilor de intervenție de urgență de la Guvern;
• Eventuală declanșare a stării de alertă națională sau regională, care să permită intervenția rapidă și contractări fără birocrație;
• Colaborarea cu Ministerul Economiei pentru sprijinirea Salrom și a lucrărilor hidrotehnice.

4. Comunicare strategică și informare publică

• Informarea corectă și continuă a populației;
• Anunțarea riscurilor și măsurilor de protecție (inclusiv planuri de evacuare);
• Combaterea zvonurilor, a panicii și a neîncrederii față de autorități.

Ce NU a făcut DSU (sau a făcut prea târziu)

Nu a tratat de la început situația ca pe o urgență majoră națională – deși infiltrațiile într-o mină activă, cu activitate turistică, sunt considerate risc tehnologic cu potențial letal. A lăsat ISU Harghita singur în primele faze critice, fără sprijin logistic sau strategic vizibil și fără principalii piloni ai comenzii operative. Da, exista înlocuitor la comandă, adjunct al inspectorului șef pe prevenire sau logistică, oameni care nu sunt specializati pe zona operativă. În loc să mobilizeze conducerea operativă, a convocat toți șefii ISU din țară la Mamaia (9–11 mai), lăsând structurile teritoriale fără comandă specializată.

Cronologia evenimentelor, arată ridicolul situației:

• 5 mai 2025: Salina Praid își suspendă activitatea din cauza infiltrațiilor de apă cauzate de creșterea debitului pârâului Corund.
• 6–7 mai 2025: Pompierii din județele Harghita și Mureș intervin pentru evacuarea apei din mină, utilizând motopompe de mare capacitate.
• 8 mai 2025: Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Harghita adoptă măsuri de primă urgență pentru punerea în siguranță a perimetrului minier al Salinei Praid.
• 9–11 mai 2025: DSU organizează un atelier de lucru la Mamaia, la care participă inspectorii-șefi, prim-adjuncții și șefii centrelor operaționale din toate inspectoratele județene pentru situații de urgență, lăsând județele fără conducere operativă în teritoriu.
• 27 mai 2025: Pârâul Corund înregistrează un debit de 60 mc/sec, de 100 de ori peste debitul mediu normal, ceea ce duce la deteriorarea structurilor de protecție și la pătrunderea masivă a apei în subteran.
• 1 iunie 2025: DSU emite un mesaj RO-Alert pentru evacuarea a 45 de case din apropierea salinei, în contextul riscului de prăbușire a planșeului vechii mine.

Dezastrul de la Salina Praid evidențiază deficiențele majore în gestionarea situațiilor de urgență din România. Rolul DSU în această criză ridică semne de întrebare cu privire la eficiența și capacitatea de reacție a instituțiilor responsabile. Este imperativ ca autoritățile să analizeze în mod critic modul în care a fost gestionată această situație și să ia măsuri pentru a preveni repetarea unor astfel de evenimente în viitor.

Articolele publicate de agendapompierului.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ către articol. Orice abatere de la aceasta regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor și va fi tratată ca atare.