Arafat reorganizează ISU în stilul dictatorial consacrat: Niciun comandant de pompieri nu a fost consultat!

România asistă, în tăcere oficială și confuzie publică, la o operațiune de forță fără precedent: reorganizarea pompierilor militari prin comasarea a 2-3 sau mai multe inspectorate județene într-unul singur, sub pretextul “eficientizării” și reducerii deficitului bugetar. Inițiatorul: dr. Raed Arafat, secretar de stat în MAI, șef al DSU. Ce lipsește: orice formă de consultare cu structurile afectate, cu comandanții ISU, cu militarii din teritoriu. Ce se încalcă: procedura guvernamentală, Constituția României, Legea ⁸⁰⁄₁₉₉₅, doctrina NATO și normele de tehnică legislativă.

O măsură tăcută, dar cu urmări explozive

Potrivit mai multor surse din interiorul IGSU și inspectoratelor județene, planul de reorganizare a fost inițiat de dr. Raed Arafat, secretar de stat, în calitate de șef al DSU, fără consultarea comandanților de inspectorate, fără dezbatere în comanda IGSU și fără dialog cu structurile militare teritoriale. Este vorba de o comasare forțată a mai multor inspectorate județene într-unul singur, sub pretextul eficientizării. În realitate, este o măsură care subminează identitatea, autonomia și capacitatea operativă a pompierilor români. Deși fiecare ISU este o unitate militară distinctă, cu patrimoniu, comandant, istorie proprie, cod de unitate militară și misiuni locale specifice, acești lideri nu au fost nici măcar informați oficial despre planul de reorganizare. Discuțiile au fost purtate exclusiv la nivelul DSU, în afara canalelor militare oficiale. „Ni s-a transmis voalat că urmează reorganizarea. Nu am fost întrebați, nu ni s-au cerut analize de impact, nu a avut loc nicio consultare”, spune sub protecția anonimatului un ofițer superior dintr-un inspectorat vizat de comasare. De altfel, la videoconferința cu comanda IGSU, de joi, 17 iulie, inspectorii șefi au căutat să afle ce urmează. Comanda IGSU nu a putut să le răspundă. Nu a fost consultată. Vineri dimineața, o altă videoconferință cu Raed Arafat, care a vorbit multe, dar despre reorganizarea nu a dat detalii, grăbindu-se la treburi mai importante.

Ce înseamnă, în realitate, această comasare

1. Desființarea a zeci de unități militare cu cod propriu, arhivă, patrimoniu și istoric.
2. Transferuri masive de personal militar: redistribuiri, retrogradări de funcții, relocări fără garanții.
3. Distrugerea lanțului local de comandă și a capacității de reacție autonomă în urgențe.
4. Agravarea birocrației: totul va fi centralizat în noul inspectorat regional.
5. Costuri uriașe, ascunse publicului, cu relocări, IT, logistică, tehnică, clădiri etc.

Arafat decide? Ce spune legislația?

Raed Arafat conduce Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) din postura de secretar de stat civil, nu de militar. Totuși, de ani buni, acționează ca un veritabil comandant suprem al ISU, impunând politici și decizii în afara proceselor firești din armată. Această reorganizare este impusă fără consultare, fără transparență, fără asumare publică. Legislația prevede însă niște aspecte clare, pentru spețe de acest gen:

Legea ⁸⁰⁄₁₉₉₅ privind statutul cadrelor militare prevede că militarii sunt supuși numai ordinelor legale primite prin lanțul militar de comandă și că pot refuza un ordin ilegal sau venit din afara sistemului.

Constituția României, art. 118 spune că „Armata este subordonată exclusiv voinței poporului, pentru garantarea suveranității, independenței, unității și a democrației constituționale.”

Doctrina NATO, în documente precum AJP-01 (cap. 5.3), stipulează clar: “The commander makes the decisions. […] Leadership and decision-making are their primary responsibilities.” Asta înseamnă că ordonarea operațională a structurilor militare se face în interiorul lanțului de comandă, nu de către un secretar de stat, fie el și coordonator DSU. România, ca stat NATO, are obligația să respecte această separație între autoritatea civilă (strategică) și decizia militară (operațională). A interveni brutal, peste capul comenzii militare, înseamnă încălcarea spiritului NATO și slăbirea încrederii în structurile de apărare civilă și militară.

Până la urmă cine reorganizează pe cine?

Raed Arafat este secretar de stat civil, NU parte din lanțul militar de comandă ISU; Nu poate da ordine operative militarilor, nici măcar dacă „vrea binele sistemului”; Poate formula politici, propune HG-uri, de exemplu, DAR, CONFORM LEGII SI CONSTITUȚIEI ROMÂNIEI. Ca de exemplu, Art. 15 alin. (1) și (5) din Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de acte normative – aprobat prin HG nr. ⁵⁶¹⁄₂₀₀₉:(1) Inițiatorul elaborează o formă inițială a proiectului […] pe care are obligația să o supună concomitent atât consultării publice […] cât și consultării preliminare interinstituționale. (5) Desfășurarea întregului proces de consultare, atât cu cetățenii, cât și consultarea preliminară interinstituțională, cade în sarcina exclusivă a inițiatorului.

DECI ARE OBLIGATIA CONSULTARII MINIM A COMENZII IGSU, CARE LA RANDUL EI, CONSULTA MILITARII DIN TERITORIU. Raed Arafat este secretar de stat civil – nu decide redistribuiri de oameni, schimbări de misiune, comasări etc., fără să respecte ierarhia MAI – IGSU – ISU. Pentru astfel de decizii are nevoie de INSPECTOR GENERAL MILITAR care nu este un tonomat, bagi fisa și emite ordine ca la lăutari. În plus, acesta RĂSPUNDE ca șef al unei instituții cu personalitate juridică, pentru ordinele emise.

Întrebări la care DSU și IGSU trebuie să răspundă public:

1. Câți comandanți IGSU/ISU au fost consultați oficial în privința reorganizării?
2. Ce acte administrative au stat la baza demarării procesului de comasare?
3. Există o analiză de impact operațional?
4. Există o analiză de impact financiar?
5. Cine a hotărât ce județe se comasează și pe ce criterii?
6. Ce se întâmplă cu pompierii afectați? Li se garantează păstrarea funcției, domiciliului, soldelor?
7. Cine suportă costurile REALE de transport, relocare, chirii etc. pe care o astfel de reorganizare le implică?

Nimeni nu contestă că sistemul ISU poate fi îmbunătățit. Dar pompierii nu sunt o structură privată, nu sunt angajați ai DSU și nu pot fi reorganizați după toanele unui singur om. Este nevoie de consultare militară reală, de analize profesioniste și de respect pentru cei care salvează vieți zilnic, cu risc personal și sub jurământ militar.

România nu are nevoie de pompieri centralizați, umiliți și reduși la tăcere. Are nevoie de structuri funcționale, motivate și respectate, nu de experimente birocratice făcute în birourile DSU.

DSU se reorganizează?

DSU, o instituție înființată cu rol de coordonare în situații de urgență, mai nou, permanent, care are peste 240 de funcții în ștat, din care peste 160 sunt ocupate. Ce face DSU? În primul rând, nu are personalitate juridică, deci atribuțiunile sale sunt,legal, limitate. Estimativ,DSU acoperă aproximativ 70–80% din funcțiile de coordonare operațională care ar fi trebuit să aparțină exclusiv IGSU, devenind astfel, în practică, o duplicare civilă a comenzii militare: 60% dintre atribuțiile operative ale DSU se suprapun direct cu cele ale IGSU; 20% rămân strict în zona IGSU (comandă militară reală, logistică, intervenție); 20% sunt atribuții strategice ale DSU (relația cu alte ministere, strategii naționale etc.)- pe care, până la urmă și IGSU le poate realiza, fără probleme. DSU funcționează, în practică, ca o structură de comandă paralelă – civilă, dar cu influență asupra unei structuri militare.

În concluzie: Cetățenii plătesc pentru două structuri care se încurcă reciproc: una militară (IGSU), consacrată, care a scris istorie ca ARMĂ și una civilă (DSU), fără coordonare reală, dar cu salarii mari (o medie de 10-11.000 de RON) și care subminează autoritatea operativă a IGSU și chiar încrederea în structurile de intervenție (nemulțumirile cetățenilor la adresa șefului DSU, numai orbii nu le văd).

Articolele publicate de agendapompierului.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ către articol. Orice abatere de la aceasta regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor și va fi tratată ca atare.