SCANDALOS: Doi pompieri ai ISU București–Ilfov, amendați de DSU cu 15.000 de lei după o intervenție SMURD

Cine nu admiră pompierii salvatori, în uniformele lor roșii sau albastre, care intervin atunci când viața oamenilor atârnă de un fir de ață? Pentru majoritatea românilor, ei simbolizează curajul, profesionalismul și sacrificiul. Puțini cunosc însă ce se întâmplă dincolo de imaginea publică. Dincolo de intervenții, de aplauze și de recunoștință, există un sistem care își supune propriii oameni unor reguli contradictorii, interpretări discutabile ale legii și sancțiuni ce ridică serioase semne de întrebare.

Astăzi vă prezentăm un caz care, prin implicațiile și consecințele sale, se numără printre cele mai controversate exemple de sancționare a unor pompieri militari aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Doi pompieri militari, subofițeri operativi ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Dealul Spirii” București–Ilfov, au fost sancționați cu patru amenzi contravenționale, în valoare totală de 15.000 de lei, pentru modul în care și-au îndeplinit atribuțiile în timpul unei intervenții SMURD desfășurate în decembrie 2025. Cum s-a ajuns ca doi militari aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu să fie sancționați contravențional pentru activitatea desfășurată în timpul unei misiuni? Și, mai ales, permite cu adevărat legea un astfel de tratament? Veți afla răspunsurile în rândurile ce urmează.

Pompieri amendați de DSU pentru o intervenție de acum 6 luni

Totul începe cu patru procese-verbale de contravenție, întocmite la șase luni după intervenția care face obiectul acestui articol. La data de 19 iunie 2026, inspectori ai Departamentului pentru Situații de Urgență au întocmit procesele-verbale cu numerele DSU 10539, 10540, 10553 și 10554, prin care au fost sancționați comandantul și servantul unui echipaj de prim ajutor calificat.

Comandantul echipajului a primit două amenzi, în cuantum de 3.000 de lei, respectiv 4.000 de lei, însumând 7.000 de lei. Servantul aceluiași echipaj a fost sancționat cu două amenzi a câte 4.000 de lei fiecare, în valoare totală de 8.000 de lei. Pentru un subofițer operativ, asemenea sume pot reprezenta echivalentul venitului aferent unei luni de muncă. Cu alte cuvinte, o singură intervenție SMURD a ajuns să îi expună pe doi militari unor sancțiuni care le pot afecta serios bugetul familiei.

Intervenția avusese loc cu doar câteva zile înainte de Crăciunul anului 2025. În timp ce milioane de români se pregăteau să petreacă sărbătorile alături de familie, cei doi subofițeri se aflau în serviciu, încadrând o ambulanță SMURD de tip B2 și intervenind la un pacient preluat prin Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112. Erau doi pompieri militari ai ISU București–Ilfov aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu, executând o misiune ordonată în cadrul instituției din care fac parte. Șase luni mai târziu, pentru aceeași intervenție, aveau să primească patru procese-verbale de contravenție și amenzi în valoare totală de 15.000 de lei.

Potrivit legislației contravenționale, în termen de 15 zile de la comunicarea proceselor-verbale, cei doi pot achita jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege pentru fiecare faptă. Astfel, pentru procesul-verbal DSU nr. 10539 suma este de 500 de lei, iar pentru procesele-verbale DSU nr. 10540, 10553 și 10554 câte 1.000 de lei fiecare. Cu aceste „bonificații”, nota de plată a pompierilor s-ar reduce la 1.500 de lei pentru comandantul de echipaj și 2.000 de lei pentru servant.

Când salvatorii devin contravenienți

Reducerea nu schimbă însă problema de fond: doi militari care au fost obligați să încadreze o ambulanță SMURD au ajuns să suporte din propriul buzunar consecințele modului în care au executat o misiune de serviciu.

Pentru ce au fost sancționați? Comandantului de echipaj i s-a imputat că nu ar fi transmis prin sistemul de telemedicină mai mulți parametri ai pacientului, printre care ritmul cardiac, pulsoximetria, tensiunea arterială și electrocardiograma în 12 derivații. Tot acestuia i s-a imputat că nu ar fi asigurat personal, alături de un paramedic, supravegherea și monitorizarea continuă a pacientului în cabina medicală a ambulanței. Servantului i s-a reproșat că nu ar fi realizat în mod constant monitorizarea pacientului, fiind menționată omiterea montării celor patru derivații. Prin cel de-al doilea proces-verbal, același servant a fost sancționat pentru că nu ar fi purtat centura de siguranță a scaunului din cabina medicală și pentru că, într-un anumit moment al transportului, ar fi stat cu spatele la pacient.

Prin urmare, toate cele patru amenzi privesc exclusiv modul de executare a atribuțiilor în timpul misiunii SMURD.

Aici intervine o problemă extrem de delicată, despre care cetățenii care îi admiră pe salvatorii ce le vin în sprijin cunosc foarte puține detalii. Acești oameni, pompierii militari ai IGSU, s-au angajat ca subofițeri, nu ca personal al unui serviciu de ambulanță.

Pompierii care ajung să deservească ambulanțele SMURD NU sunt recrutați pentru profesia de paramedic, ci pentru cea de pompier militar. Ei fie absolvă Școala de Subofițeri de Pompieri și Protecție Civilă „Pavel Zăgănescu” Boldești, fie sunt încadrați direct în urma promovării unui concurs. Abia ulterior, după încadrarea în ISU, o parte dintre acești subofițeri urmează un curs de prim ajutor calificat și sunt desemnați, în funcție de nevoile inspectoratului, să încadreze ambulanțele SMURD.

Ulterior, ei intervin zi și noapte, în weekenduri, de Crăciun, de Revelion și de Paște. Nu își aleg cazurile și nu refuză misiunile ordonate. Câți dintre acești oameni au fost informați, atunci când au intrat în sistem, că o intervenție desfășurată în executarea ordinelor și a atribuțiilor de serviciu îi poate costa 7.000 sau 8.000 de lei? Câți știau că pot ajunge să piardă echivalentul unui salariu pentru deciziile luate într-o ambulanță aflată în mers, în timp ce răspund unei urgențe?

Pe ce text de lege se sprijină amenzile?

Inspectorii împuterniciți de Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență - structură fără personalitate juridică, susțin că temeiul juridic invocat pentru aplicarea celor patru sancțiuni contravenționale este art. 59 alin. (1) lit. c) din HG nr. ⁸⁵⁷⁄₂₀₁₁.

Textul prevede: „Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute de prezenta hotărâre se realizează ca urmare a activităților de control în domeniul sănătății publice exercitate, pe domeniile de competență stabilite conform prevederilor legale în vigoare, de către următoarele categorii de personal: c) personalul de specialitate împuternicit de către conducerea Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne pentru unitățile de ambulanță publice și private și pentru UPU sau CPU de pe întreg teritoriul țării, pentru faptele prevăzute la cap. VII și cele prevăzute la art. 63.”

După cum se poate observa, legiuitorul stabilește competența personalului împuternicit de conducerea DSU pentru trei categorii de structuri: unitățile de ambulanță publice și private; unitățile de primiri urgențe (UPU); compartimentele de primiri urgențe (CPU).

Inspectoratele pentru Situații de Urgență nu sunt menționate. De asemenea, textul nu face nicio referire la unitățile (militare) subordonate Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.

Prin urmare, prima întrebare care se ridică este una de competență: poate fi considerat un Inspectorat pentru Situații de Urgență o „unitate de ambulanță publică” doar pentru că în cadrul acestuia funcționează ambulanțe SMURD?

SMURD: unitate de intervenție, nu unitate de ambulanță

Legea nr. ⁹⁵⁄₂₀₀₆ privind reforma în domeniul sănătății face o distincție clară între serviciile publice de ambulanță și SMURD. Potrivit art. 92, primul ajutor calificat este acordat de personal paramedical în cadrul unor echipe instituționalizate.

În același act normativ, SMURD este definit astfel: „unitatea de intervenție publică integrată, de importanță strategică, fără personalitate juridică, având în structura sa echipe integrate de reanimare (…) precum și echipe cu personal paramedical, specializat în acordarea primului ajutor calificat. SMURD funcționează în cadrul inspectoratelor pentru situații de urgență.”

Definiția legală este clară. Legiuitorul nu califică SMURD drept „unitate de ambulanță publică”, ci drept unitate de intervenție publică integrată, care funcționează în cadrul inspectoratelor pentru situații de urgență.

Această distincție nu este una de vocabular, ci una juridică. Dacă legiuitorul ar fi dorit să asimileze inspectoratele pentru situații de urgență serviciilor publice de ambulanță, ar fi prevăzut expres acest lucru. Faptul că un echipaj SMURD utilizează o ambulanță de tip B2 nu transformă inspectoratul pentru situații de urgență într-o unitate de ambulanță publică și nici pe subofițerii ISU în personal al unui serviciu public de ambulanță.

Ambulanța reprezintă mijlocul de intervenție. Unitatea în care își desfășoară activitatea și în care sunt încadrați militarii rămâne Inspectoratul pentru Situații de Urgență.

Poate fi sancționat contravențional un militar pentru executarea atribuțiilor de serviciu?

Toate bune și frumoase până aici. Însă, după cum putem observa, cei doi subofițeri sunt militari ai Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Ei execută misiuni în calitate de cadre militare, iar statutul lor este reglementat de o lege specială: Legea nr. ⁸⁰⁄₁₉₉₅ privind statutul cadrelor militare.

Prin urmare, înainte de a analiza dacă puteau fi sancționați contravențional, trebuie stabilit care este legea ce le reglementează statutul și formele de răspundere. Răspunsul îl oferă Legea nr. ⁸⁰⁄₁₉₉₅ privind statutul cadrelor militare.

Art. 34 alin. (1) din lege prevede: „Încălcarea de către cadrele militare, cu vinovăție, a îndatoririlor de serviciu angajează răspunderea acestora disciplinară, materială, civilă sau penală, după caz.”

Textul enumeră patru forme de răspundere: disciplinară; materială; civilă; penală.

Răspunderea contravențională nu este menționată.

Mai mult, art. 34¹ stabilește: „Constituie abateri disciplinare faptele săvârșite cu vinovăție de către cadrele militare prin care au încălcat normele legale, regulamentele militare, ordinele și dispozițiile legale ale comandanților/șefilor ierarhici, dacă acestea nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate infracțiuni, potrivit legii penale.”

Or, exact aceasta este natura faptelor imputate celor doi subofițeri: presupusa încălcare, în timpul executării atribuțiilor de serviciu, a unor norme și proceduri aplicabile echipajelor de prim ajutor calificat.

Legea nr. ⁸⁰⁄₁₉₉₅ stabilește și autoritățile competente să aplice sancțiuni disciplinare cadrelor militare: comandanții și șefii unităților militare, comandanții ierarhici, autoritățile cu competență de numire sau conducătorul instituției militare, în funcție de sancțiunea aplicată.

A prevăzut legiuitorul răspunderea contravențională? Legea nr. ⁸⁰⁄₁₉₉₅ nu prevede răspunderea contravențională a cadrelor militare pentru încălcarea îndatoririlor de serviciu.

De asemenea, Legea nr. ⁹⁵⁄₂₀₀₆ nu introduce în mod expres o asemenea formă de răspundere pentru cadrele militare care încadrează echipajele SMURD.

În același timp, art. 59 alin. (1) lit. c) din HG nr. ⁸⁵⁷⁄₂₀₁₁, invocat ca temei al sancțiunilor, se referă la activitatea de control desfășurată pentru unitățile de ambulanță publice și private, UPU și CPU, fără a menționa IGSU, inspectoratele pentru situații de urgență sau personalul militar al acestora.

Dacă ISU nu este o unitate de ambulanță publică, iar art. 59 din HG nr. ⁸⁵⁷⁄₂₀₁₁ limitează competența inspectorilor DSU la unitățile de ambulanță publice și private, UPU și CPU, atunci se pune problema în baza cărui text de lege au fost sancționați cei doi subofițeri.

Un precedent care îi privește pe toți pompierii militari.

Astăzi sunt doi subofițeri din București–Ilfov. Mâine poate fi orice pompier militar trimis să încadreze o ambulanță SMURD.

Orice paramedic poate ajunge ca, după o tură de noapte, după o intervenție de Crăciun sau după un transport dificil, să afle că activitatea sa a fost analizată luni mai târziu, înregistrare cu înregistrare, de inspectori care îi pot aplica amenzi echivalente cu salariul pe o lună.

Oamenii aceștia nu își aleg misiunile. Nu pot refuza să urce în ambulanță de teama unei amenzi. Sunt militari și execută ordinele primite. Însă, atunci când statul îi obligă să încadreze echipajele SMURD, are și obligația de a le asigura un cadru juridic clar, o pregătire profesională și legală adecvată și garanțiile necesare exercitării atribuțiilor de serviciu.

Nu îi poți trimite să salveze vieți în perioada sărbătorilor, iar șase luni mai târziu să le trimiți acasă procese-verbale care valorează cât veniturile familiei pe o lună.

Cazul celor doi subofițeri ridică întrebări serioase cu privire la competența DSU de a aplica aceste sancțiuni, la aplicarea HG nr. ⁸⁵⁷⁄₂₀₁₁ în cazul personalului militar și la raportul dintre această hotărâre de Guvern și Statutul cadrelor militare.

La aceste întrebări, opinia publică are dreptul să primească răspunsuri clare din partea Departamentului pentru Situații de Urgență, a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și a Ministerului Afacerilor Interne.

Cine îi apără pe pompierii militari când DSU îi sancționează?

Odată ce un proces-verbal de contravenție este emis de inspectorii împuterniciți ai DSU, singura cale prin care un pompier militar își mai poate apăra drepturile rămâne instanța de judecată. Iar acest lucru înseamnă timp, bani, avocați, termene, amânări și luni sau chiar ani de procese. Între timp, amenda produce efecte, iar povara financiară și psihologică cade exclusiv pe umerii celui sancționat.

În tot acest timp, paramedicii care încadrează ambulanțele SMURD continuă să plece la intervenții. Nu au posibilitatea de a refuza misiunile. Sunt militari și execută ordine. Deși nu s-au angajat ca paramedici, ci ca pompieri militari, iar funcția de „paramedic” nici măcar nu există în statele de organizare ale IGSU, aceștia sunt obligați să își asume zilnic responsabilități uriașe, cu riscul ca luni mai târziu să fie sancționați contravențional pentru modul în care și-au îndeplinit atribuțiile.

Pentru mulți dintre ei, riscul nu mai este doar profesional. Devine financiar, familial și psihologic. Teama că o intervenție desfășurată cu bună-credință se poate transforma, peste luni de zile, într-o amendă de mii de lei poate afecta inevitabil moralul și echilibrul celor care, zi de zi, sunt trimiși să salveze vieți.

Toate acestea se petrec într-un context instituțional tensionat. Șeful DSU, aflat sub ocrotirea ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, l-a detașat la Departamentul pentru Situații de Urgență pe inspectorul general al IGSU, generalul cu patru stele Dan-Paul Iamandi. Decizia de detașare, profund ilegală, a fost suspendată de instanță, însă și-a produs efectele timp de aproximativ trei luni, iar soluționarea definitivă a litigiului va necesita, cel mai probabil, o perioadă suplimentară.

Aceste sancțiuni apar pe fondul unor tensiuni tot mai evidente între conducerea DSU și a personalului operativ din cadrul IGSU, după conflictul generat anul trecut de proiectul de reorganizare contestat de pompieri. În acest context, mulți se întreabă dacă actualele măsuri reprezintă simple acțiuni de control sau fac parte dintr-o abordare prin care conducerea încearcă să transmită un mesaj clar întregului corp al pompierilor militari: “Eu sunt stăpânul!”.

Rămâne ca instanțele de judecată să stabilească dacă procesele-verbale contestate au fost întocmite cu respectarea legii. Însă, indiferent de soluția finală, o întrebare rămâne: cine îi protejează pe cei care sunt trimiși primii acolo unde viața și moartea se despart de multe ori prin câteva secunde?

Articolele publicate de agendapompierului.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ către articol. Orice abatere de la aceasta regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor și va fi tratată ca atare.