Raed Arafat: ”130 de milioane de euro vor fi alocaţi, în următorii ani, pentru dotarea pompierilor militari!”

Una din problemele acerbe cu care se confruntă pompierul român în exercitarea profesiei sale, oricât ar fi de bine pregătit, este lipsa materialelor necesare şi a tehnicii de luptă corespunzătoare care să-i permită să facă faţă eficient în anumite situaţii de urgenţă.

În acelaşi context, lipsa echipamentelor de protecţie îi face oarecum vulnerabili pe militari în îndeplinirea misiunilor lor. Nu este prima dată când Revista Agenda Pompierului a abordat acest subiect delicat în interviurile/materialele realizate cu diverşi factori de decizie din conducerea pompierilor militari, fără a obţine nici măcar o recunoaştere oficială a lipsurilor cu care se confruntă pompierii în misiunile lor, zi de zi.

De această dată, interlocutorul nostru, dr. Raed Arafat, Secretar de Stat şi Şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, a abordat deschis problema dotărilor precare, indicând soluţii practice care arată că există preocupare în direcţia dotării pompierilor militari români cu tot ceea ce au nevoie pentru îndeplinirea cu succes şi în siguranţă a misiunilor ce le sunt încredinţate.

Acordurile cadru încheiate în vederea achiziţionării de tehnică de luptă permit o abordare naţională, unitară şi o eficientizare a costurilor

- Dotarea cu tehnică de luptă a pompierilor militari din România este realizată, mai nou, prin acorduri cadru încheiate prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, cu impact la nivel naţional. Ce aduc bun aceste acorduri cadru?

- Aceste acorduri cadru vor permite oricărui inspectorat să încheie, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, un contract subsecvent şi să cumpere materialele de care are nevoie. În plus, un acord cadru pe plan naţional permite achiziţionarea produselor la un preţ mai scăzut; ofertele fiind pentru cantităţi mari, ele vin automat cu un preţ mai mic. Se fac mai multe licitaţii pe acorduri cadru, care merg pe 2 până la 4 ani, astfel încât, de fiecare dată când dispunem de bani, să putem să facem achiziţia şi să nu mai întârziem cu tot ceea ce presupune organizarea unei proceduri noi de licitaţie.

- Ce materiale au fost sau vor fi achiziţionate prin aceste acorduri cadru?

- Spre exemplu, anul trecut, unul din acordurile cadru se referea la achiziţionarea aparatelor izolante pentru pompieri, care au, de acum, obligatoriu, şi senzor de nemişcare. Acesta, dacă, în timpul unei intervenţii, un pompier nu mişcă pe o perioadă de 20-30 de secunde, automat aparatul emite un sunet puternic care să atragă atenţia colegilor săi asupra locului unde acesta se află. Aparatele care vor veni în următorii ani, în baza acestui acord cadru, au deja integrat în ele acest sistem.

Un alt acord cadru care este în curs de realizare este pentru aparatele izolante cu circuit închis. Din păcate, noi nu mai aveam aproape deloc astfel de aparate în dotarea pompierilor, iar ele sunt foarte importante pentru intervenţiile de lungă durată în tuneluri - tuneluri de tren, de metrou. Dacă se va semna acordul cadru, una din priorităţile noastre este dotarea pompierilor bucureşteni cu astfel de aparate, pentru a se putea interveni în siguranţă în cazul unor situaţii de urgenţă în tunelurile de la metrou. Dotarea cu astfel de aparate nu se va limita numai la Bucureşti, ele vor fi prezente şi în unităţile de pompieri din ţară care au în raionul lor de intervenţie tuneluri. Trebuie menţionat că aceste aparate asigură o autonomie mai mare, de aproape două ore, faţă de aparatele izolante obişnuite, a căror autonomie este în jur la 40 de minute.

Toate aceste demersuri fac parte dintr-un proiect mai amplu, din fondurile Ministerului, care vizează o continuitate în dotarea pompierilor. Vom avea un acord cadru pentru aparatele sus-menţionate, vom avea un acord cadru pentru furtunuri, un acord cadru pentru spumogen etc.

130 milioane de euro din fonduri structurale

- În afară de fondurile alocate de Minister există şi alte fonduri care urmează a fi folosite pentru dotarea cu tehnică de intervenţie?

- Da. Există încă o sursă sigură şi foarte importantă în ceea ce priveşte dotarea pompierilor: este sursa fondurilor structurale. Din această sursă, în perioada 2015-2020 putem accesa în jur la 130 de milioane de euro pentru echipamentele necesare pompierilor. În plus, din actualul exerciţiu de finanţare mai putem cheltui, în cursul acestui an, până în luna decembrie, o sumă de 50 milioane de euro din care Guvernul României cofinanțează 10%. Pentru accesarea acestor fonduri, Uniunea Europeană ne solicită să analizăm diferitele tipuri de riscuri prezente în ţara noastră şi să vedem ce anume ne lipseşte.

Există două programe care se desfăşoară în paralel pentru absorbţia acestor fonduri. Unul dintre ele este RO RISK şi este coordonat de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Până la sfârşitul anului 2016 urmează să se realizeze o analiză clară şi amănunţită a principalelor riscuri din România, inclusiv inundaţii, cutremure, riscul nuclear, incendiile de pădure etc. În mod normal, pentru a accesa cele 130 de milioane de euro, ar fi trebuit să aşteptăm până la finalizarea acestei analize de risc, dar asta ar fi însemnat ca primele dotări să ajungă la pompierii români abia pe la jumătatea anului 2017. După o discuţie care a avut loc cu Comisia Europeană, cu Ministerul Fondurilor Europene s-a stabilit alocarea de bani, dincolo de proiectele ce urmează a fi implementate după analizele de risc, spre o categorie de măsuri „no regrets” - acestea vizând achiziţionarea de materiale care sunt necesare oricum, fiind folosite în mai multe tipuri de risc.

Rezolvarea problemei comunicaţiilor la Pompieri, o prioritate

- De ce vor beneficia pompierii în urma acestor fonduri structurale?

- În primul rând, în cadrul acestor măsuri ”no regrets” vom include din start rezolvarea problemei comunicaţiilor, problemă care va fi abordată pe plan naţional, în mod integrat. Pompierii, din păcate, au rămas cel mai puţin bine dotaţi din punct de vedere al echipamentelor de comunicaţii. De ani de zile, singura dotare pe care au primit-o pe acest sector a fost pe vremea când lucram în Ministerul Sănătăţii şi am transferat un număr de 600 de staţii Tetra pentru maşini, deoarece de multe ori, pur şi simplu nu puteam să comunicăm. Ambulanţa folosea sistemul de comunicaţii cu staţii Tetra, Poliţia la fel, Jandarmeria la fel, pompierii încă foloseau tehnologia veche VHF, neavând staţii Tetra pe maşini. Atunci am realizat acel transfer de 600 de staţii către pompieri, dar acum este momentul unei abordări ample, naţionale, a sistemului de comunnicaţii la pompieri. Astfel, s-a prevăzut în acest sens, un proiect total pe fonduri structurale, care va aborda comnunicaţiile mobile, portabile şi fixe pentru pompieri. Este posibil ca acest proiect să reuşim să îl implementăm chiar în acest an, dacă nu, el va fi cu siguranţă finalizat în 2016.

Un al doilea proiect important îl reprezintă dotarea pompierilor pentru intervenţiile la inundaţii: pompe de capacitate mare, pompe pentru apă murdară, pe module - fiecare judeţ să aibă un anumit nivel de modul, iar la nivel naţional să avem măcar 3-4 module de capacitate foarte mare cu care să putem să ne deplasăm dacă avem inundaţii majore într-o zonă şi trebuie să ne deplasăm pentru a evacua apa de acolo.

Accentul se pune atât pe pregătirea militarilor, cât şi pe dotarea eficientă pentru operaţiunile de căutare-salvare în caz de cutremur

- România are zone cu risc seismic extrem de ridicat, un punct extrem de vulnerabil fiind chiar Capitala. Ce direcţii de dezvoltare din punct de vedere al dotării cu tehnică de intervenţie, dar şi din punct de vedere al pregătirii pompierilor vor fi urmate/atinse din aceste fonduri structurale?

- Începând cu anul 2016, prin proiectele fondurilor europene, vom recurge la dotarea în funcţie de principalele riscuri pe care le avem în România. Există în atenţie completarea dotărilor pentru căutare-salvare urbană. În exerciţiul vechi s-au achiziţionat maşinile de descarcerare grea, care au o parte din echipamentele necesare în dotare, dar nu tot ce este nevoie. Lipsesc, spre exemplu, senzorii de viaţă, care depistează dacă cineva este prins sub dărâmături, şi alte echipamente pentru căutare-salvare urbană. În plus, în urma certificării obţinute din partea INSARAG de către echipa USISU avem în plan ca în următorii 3-4 ani să mai creăm şi alte asemenea echipe în ţară, echipe de căutare-salvare urbană pregătite tocmai de către colegii din echipa acreditată INSARAG.

Este prevăzută, tot în această primă fază de dotare ”fără regrete - no risks”, şi achiziţionarea unor noi maşini de pompieri, acestea fiind folosite nu doar în căutare-salvare urbană, ci şi la inundaţii şi alte situaţii de urgenţă. De asemenea vor fi achiziţionate şi maşini de intervenţie pentru incendiile de pădure, maşini care au alte caracteristici decât cele obişnuite, care se pot deplasa pe teren accidentat şi în zone foarte greu accesibile în care s-au produs situaţii de urgenţă.

Tototdată, mai e prevăzută achiziţionarea unor platforme de salvare de la înălţime; unele judeţe au deja achiziţionate astfel de platforme prin exerciţiul financiar vechi, dar achiziţionarea unui nou număr de astfel de platforme este prevăzută şi în prima etapă a noului exerciţiu financiar. Mai există şi intenţia de a achizţiona macarale de tonaj mare, într-un număr limitat, 3-4 la nivel naţional, care să poată fi amplasate în ţară şi care să poată fi folosite, la nevoie, la nivel regional.

În ceea ce priveşte pregătirea pompierilor, în cadrul proiectelor de finanţare din fonduri structurale, mai avem în vedere dezvoltarea unui Centru de Pregătire a Scafandrilor la Constanţa şi dezvoltarea unui Centru de Pregătire pentru Căutare-Salvare Urbană şi CBRN la Ciolpani.

”Există o lipsă de echipamente de protecţie care trebuie rezolvată”

- Şi totuşi, pompierii români ajung deseori să-şi cumpere singuri mănuşi pentru a avea cu ce interveni într-o situaţie de urgenţă. Poate părea banală achiziţionarea unei perechi de mănuşi, dar este o banalitate de care ei au nevoie în permanenţă. Cum stau lucrurile din punct de vedere financiar în acest sector al dotării cu echipamente de protecţie?

- Aceste dotări fac parte din materialele de protecţie pentru care există deja semnat un acord cadru. Urmează alocarea fondurilor necesare în acest sens. Au dreptate să se plângă deoarece există lipsă de echipamente de protecţie, inclusiv de mănuşi, inclusiv de căşti şi alte echipamente specifice necesare pompierilor. Eu sper ca, ajutaţi de aceste fonduri, să reuşim cât mai repede să înlocuim echipamentele învechite şi să achiziţionăm şi echipamentele care le lipsesc.

- În calitatea dumneavoastră de şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, sunteţi primul şef al pompierilor care recunoaşte problema lipsei echipamentelor de protecţie şi încearcă să găsească soluţii reale pentru rezolvarea acesteia, altele decât a lăsa nevoia de protecţie să-i determine să şi le achiziţioneze singuri…

- Deci, să fie clar un lucru: echipamentele de protecţie sunt echipamente care se consumă. Chiar dacă s-a dotat la un moment dat Inspectoratul cu echipamente de protecţie, trebuie să avem în vedere de când sunt şi care este gradul lor de uzură. Echipamentele de protecţie trebuie înlocuite periodic, în funcţie de gradul de uzură şi de vechimea lor. Aşa că, în mod cert, după acest acord cadru care este deja semnat pe o mare parte din componentele care alcătuiesc echipamentul de protecţie al pompierilor, urmează să alocăm suma şi sperăm să reuşim achiziţionarea măcar a unei părţi din elementele echipamentelor de protecţie încă în cursul acestui semestru.

- Vă mulţumim!

Articolele publicate de agendapompierului.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ către articol. Orice abatere de la aceasta regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor și va fi tratată ca atare.