Femeia salvamontist, salvator din peșteră, paramedic, instructor-formator, viitoare mamă și… uneori “pansament pentru sufletul celor aflați în suferință”

Miercuri, 13 Martie 2019Bihor
Foto: ISU Bihor

Femeia salvamontist  salvator din pestera  paramedic  instructor formator  viitoare mama si  uneori  pansament pentru sufletul celor aflati in suferinta | imaginea 1 Sunt oameni care nu precupețesc niciun efort pentru salvarea vieții semenilor. Sunt oameni care ridică faptele de compasiune la rang de meserie de onoare, sunt oameni care, dacă ar avea un nou început, ar alege, fără nicio ezitare, să fie ceea ce sunt acum: SALVATORI.

Fie că sunt medici, asistenți, la serviciile de ambulanță, la unitățile de primire a urgențelor din spitale, operatori 112, în directă legătură cu oamenii care au nevoie de ajutor, paramedici în SMURD - ISU, salvatori montani, conductori de câini salvatori din avalanșă ori de sub dărâmături sau voluntari, cu toții au un singur crez: să salveze vieți.

Portretele din aceste zile sunt cu și despre doamne, despre femeile salvatori, despre acele reprezentante ale sexului frumos deprinse și cu delicatețea, grația și sensibilitatea, dar și cu munca, adesea grea, specifică îndeosebi bărbaților.

Adina Vietorisz are numai 29 ani, dar a ridicat salvarea vieții semenilor la rang de țel al vieții personale. Este angajată a Serviciului Judeţean Salvamont-Salvaspeo Bihor. Este salvator montan din anul 2007, salvator din mediul subteran speologic, paramedic, formator şi instructor în speologie, în cadrul Serviciului Judetean Salvamont-Salvaspeo Bihor.

Avea numai 17 ani când a început școlile naționale Salvamont. A crescut odată cu echipa și, între timp, cum a absolvit și ASE-ul la Universitatea din Oradea, a devenit și economist la Salvamont. Acum, chiar dacă este însărcinată în șapte luni, Adina este permanent prezentă în misiunile de salvare. A schiat până acum două săptămâni și niciun efort pentru salvarea semenilor nu i se pare prea mare.

Mărturisește că nimic nu i se pare greu atunci când este la serviciu, nu refuză nicio misiune, oricât de grea ar fi aceasta, iar faptul că este femeie o ajută atunci când relaționează cu rudele celor aflați în suferință. Recunoaște că pentru meseria pe care o are e necesară o bună condiție fizică. A făcut volei de performanţă câțiva ani, iar acum continuă să se mențină: “Dacă nu ai condiție fizică bună, devii la rândul tău o victimă, o povară pentru colegi”.

Femeia salvamontist  salvator din pestera  paramedic  instructor formator  viitoare mama si  uneori  pansament pentru sufletul celor aflati in suferinta | imaginea 2

Interviu

De ce ați ales această meserie? Dacă ar fi să alegeți din nou, ce meserie ați alege?

Am ales această meserie din pasiune pentru munte, pentru natură, dar mai ales din dorința de a ajuta oamenii aflați în situații-limită.

Sper ca prin experiența acumulată pe parcursul anilor de muncă de teren să îi ajut și pe alții să descopere frumusețea acestei meserii, bucuria pe care ți-o aduce acordarea ajutorului atunci când cineva are nevoie de el.

De ce ați ales să lucrați în medicina de urgență?

Pentru că sunt o persoană activă căreia nu îi place rutina. În activitatea de salvare montană nu există monotonie. Fiecare caz e diferit așa că trebuie mereu să fim în gardă și să ne adaptăm la condițiile pe care le găsim la locul accidentului.

Întotdeauna mi-a plăcut munca în echipă, iar în această meserie ai parte din plin de acest lucru.

În ciuda efortului fizic și psihic pe care îl depunem cu toții în timpul unei intervenții, satisfacția ducerii la bun sfârșit cu succes a acțiunii de salvare este ceea ce ne face să mergem mai departe.

Femeia salvamontist  salvator din pestera  paramedic  instructor formator  viitoare mama si  uneori  pansament pentru sufletul celor aflati in suferinta | imaginea 3

Cu ce vă mândriți cel mai mult din activitatea dumneavoastră?

Cel mai mult mă mândresc cu echipa Salvamont-Salvaspeo din care am onoarea să fac parte și cu oamenii care m-au format în acest domeniu.

Lucrez împreună cu salvatori pasionați de ceea ce fac și dornici să se perfecționeze continuu. Nu am ce să îmi doresc mai mult de atât.

Relatați-ne câteva cazuri în care ați intervenit și care v-au solicitat uman, profesional, personal. Cazuri limită, intervenții de succes în situații speciale de urgență? Cum ați intervenit?

Unul din cele mai solicitante cazuri la care am intervenit împreună cu colegii mei a fost un accident într-o peșteră verticală din Apuseni.

Un speolog polonez a alunecat pe ghețarul ce se afla în aven și a căzut aproximativ 30 de metri, oprindu-se într-un perete al peșterii.

Cunoscând foarte bine această peșteră, am realizat că trebuie să intervenim foarte repede deoarece, pe lângă leziunile suferite de accidentat, hipotermia era un pericol mare în această situaţie. Accidentatul aștepta pe un ghețar sosirea salvatorilor.

A fost o intervenție solicitantă, atât din punct de vedere fizic, cât și psihic. Viața accidentatului depindea de rapiditatea și eficacitatea intervenției noastre.

Am ajuns la el, am imobilizat accidentatul, l-am pus în targă și am început evacuarea acestuia. În peșteră, totul a mers foarte bine însă, cand am ajuns la suprafață, urmau alte obstacole de trecut pentru transportarea acestuia pe un teren foarte accidentat până la ambulanță.

Și, pentru că niciun accident nu se întamplă pe vreme bună… pe tot parcursul transportului accidentatului a plouat torențial. Noapte, ploaie, ceață, frig, oboseală, o combinație nu tocmai bună, dar salvatorii montani sunt obișnuiți cu astfel de intervenții.

A fost o intervenție grea, solicitantă, cu o presiune mare asupra salvatorilor, însă totul s-a terminat cu bine. Câteva săptămâni mai târziu, bărbatul a transmis salutări și, citez, “mii de mulțumiri echipei”.

Cum ați gândit și cum v-ați simțit în momentul intervenției?

În momentul intervenției, m-am simțit sigură pe mine, cunoscând foarte bine atât zona cât și peștera. Am avut încredere în coechipierii mei. Lucrăm de mulți ani împreună. Știm fiecare ce avem de făcut.

Cele mai mari emoții le-am avut până am ajuns la accidentat. Sperăm din tot sufletul ca starea acestuia să fie una cât de bună se poate în acele împrejurimi nu tocmai prietenoase. Din fericire, așa a și fost, în ciuda durerilor mari cauzate de multiplele fracturi suferite.

Bucuria încheierii cu succes a acțiunii de salvare a compensat toată oboseala acumulată într-o noapte ploioasă și friguroasă de întreaga echipă.

Galerie imagini

 

Articolele publicate de agendapompierului.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ către articol. Orice abatere de la aceasta regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor și va fi tratată ca atare.