Scandalul autorizațiilor ORNISS "dospește" sub protecția Parchetului General

Miercuri, 06 Februarie 2019București
Autor: Ioana Anamaria Ungur

Scandalul autorizatiilor ORNISS  dospeste  sub protectia Parchetului General | imaginea 1 Scandalul autorizațiilor ORNISS este departe de a se stinge. Media centrală vuiește de articole deloc laudative care arată cu degetul acțiunile Direcției Generale de Protecție Internă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Această structură este, pentru MAI, Autoritatea Desemnată de Securitate care taie și spânzură candidații dar și deținătorii avizului de acces la informații clasificate.

ORNISS la cheremul DGPI. DGPI - un soi de poliție locală a ministrului de interne

Media centrală dar și Revista Agenda Pompierului au titrat faptul că o serie de ofițeri din cadrul Ministerului Afacerilor Interne au rămas în anul 2018 fără autorizație ORNISS. Un circuit cel puțin dubios în care ORNISS decide și atestă, dar nu are pârghiile legale să verifice calitatea solicitanților sau deținătorilor de aviz. Astfel, onoarea ORNISS rămâne la cheremul "specialiștilor" în verificări din DGPI pe care ORNISS nu are cum să îi conteste, deci, trebuie să-i creadă pe cuvânt. DGPI este o structură bazată pe ofițeri de informații - adică acei oameni extrem de bine pregătiți care veghează la liniștea noastră, a cetățenilor. Sau cel puțin așa ar trebui să fie.

La nivelul MAI însă, structura de securitate s-a transformat într-un soi de poliție locală la cheremul ministrului de interne, sub controlul direct al acestuia. Greu de verificat și tras la răspundere, singurii capabili să exercite controlul asupra așilor de la DGPI fiind membrii Comisiilor de Apărare din cele două Camere ale Parlamentului. Cu buget, desigur, secret, cu regulamente și mai secrete, DGPI a devenit în ultimul an un soi de recuperator de avize ORNISS de la ofițerii căzuți în dizgrațiile diafanei Carmen Dan.

Activitatea DGPI a ridicat numeroase semne de întrebare și a transformat și activitatea ORNISS într-un subiect dubios de actualitate și de interes public.

Parchetul general nu neagă existența plângerilor penale pe numele generalului Cristian Mărculescu

Redacția noastră a adresat Parchetului Militar București o solicitare încercând să lămurim informațiile apărute în presa centrală dar și deoarece chiar revista noastră a publicat un material în care arăta că pe numele șefului DGPI, generalul Cristian Mărculescu există depusă cel puțin o plângere penală în scandalul retragerii autorizațiilor ORNISS. Detalii aici: Plângere penală pe numele șefului doi ș'un sfert! Generalul Cristian Mărculescu acuzat de abuz în serviciu!.

Solicitarea noastră către Parchetul Militar viza două aspecte:

  1. Câte plângeri penale au fost înregistrate în cadrul Parchetul Militar pe numele șefului DGPI, generalul Cristian Mărculescu?
  2. Câte dosare care privesc retrageri ale autorizațiilor ORNISS pentru personalul Ministerului Afacerilor Interne s-au constituit și în ce stadiu se află cercetările demarate în aceste dosare?

În răspunsul lor, cei de la Parchetul Militar ne anunță că datele solicitate de noi au fost comunicate Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Iar răspunsul acestei instituții este amețitor. Invocând o serie de reguli de comunicare, Parchetul General nu neagă existența plângerilor penale depuse pe numele șefului 2 ș'un sfert, dar ne atrage atenția că acesta beneficiază de prezumția de nevinovăție. Să le spuneți asta și jandarmilor din 10 august, stimați magistrați!

Iată și răspunsul integral - o frumoasă teză de drept, comunicare și bune maniere, de altfel:

"Către AGENDA POMPIERULUI,

În atenţia doamnei IOANA ANAMARIA UNGUR

Stimată doamnă,

Cu referire la cererea adresată instituției noastre și înregistrată la Biroul de informare și relații publice cu numărul de mai sus, vă comunicăm următoarele:

Art. 285 alin. 2 din Codul de procedură penală statuează caracterul nepublic al procedurii în cursul urmăririi penale, în același sens stipulând și art. 12 alin. 1 lit. e și f din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

De asemenea, în conformitate cu art. 62 alin. 3 teza a II-a din Legea nr. 304 din 2004 privind organizarea judiciară, cu modificările și completările ulterioare, ”în comunicarea publică, parchetele trebuie să respecte prezumţia de nevinovăţie, caracterul nepublic al urmăririi penale şi dreptul nediscriminatoriu la informare”. Având în vedere prevederile legale anterior menționate, precum și pe cele ale art. 25 din Ghidul privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media, aprobat prin Hotărârea a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 482 din 1 iunie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, informațiile solicitate nu vă pot fi furnizate."

Pe cine apără Parchetul General și, mai ales, DE CE?

Dacă aruncăm o privire pe Ghidul de Comunicare invocat de reprezentanții Parchetului General în răspunsul lor, vom vedea că articolul 25 precizează la aliniatul (1):

Dacă fapta ce formează obiectul dosarului penal prezintă un grad de pericol social ridicat sau justifică un interes deosebit pentru public pot fi comunicate informaţii despre începerea urmăririi penale cu privire la faptă şi măsurile dispuse în cauză în vederea identificării făptuitorului sau pentru strângerea probelor, cu excepţia situaţiei în care prin transmiterea acestor informaţii s-ar periclita rezultatul anchetei.

O plângere penală sau mai multe, înregistrate pe numele șefului unui serviciu secret reprezintă un grad de pericol social ridicat. În plus, când ZECI de articole din presa centrală au ca subiect potențialele abuzuri săvârșite de acesta, când rețelele de socializare vuiesc de comentarii ale cetățenilor referitoare la activitatea Direcției conduse de distinsul ofițer, vorbim, în mod cert de un interes deosebit pentru public.

În aceste condiții nu înțelegem de ce o instituție care ar trebui să fie garantul drepturilor și libertăților pentru toți cetățenii, refuză comunicarea unor date care prezintă un interes public deosebit.

În plus, același articol 25, invocat de cei de la Parchetul General spune la aliniatul (3) Informaţiile privind existenţa unei plângeri sau denunţ pe rolul organelor de urmărire penală referitoare la posibila săvârşire a unor fapte de natură penală, precum şi datele cuprinse în aceste acte de sesizare nu sunt publice. În mod excepţional, în situaţia în care autorul sesizării anunţă în mod public că acest act a fost înregistrat la organul de urmărire penală, se poate confirma sau infirma de către unitatea de parchet competentă împrejurarea respectivă. În cazul sesizării organelor de urmărire penală din oficiu, pot fi emise comunicate în acest sens cu acordul procurorului de caz.

Faptul că un ofițer de Poliție, comisarul-șef Cătălin Moșneagu a depus plângere penală pe numele șefului DGPI, generalul Cristian Mărculescu a fost făcut public în numeroase publicații centrale sau regionale. Deci, despre ce vorbim?

Șeful DGPI - audiat după 10 august și avansat pentru merite deosebite

Vă reamintim distinși domni magistrați că, în cazul jandarmilor implicați în dosarul mitingului din 10 august nu v-ați sfiit să-i arătați pe aceștia cu degetul chiar dacă dosarul, din câte știm nu s-a soluționat nici până acum. În cazul acestora sau al șefilor lor, nu a fost o problemă comunicarea numărului plângerilor penale și nici a altor date din dosar.

De altfel și în acel caz șeful DGPI a fost audiat dar, desigur, activitatea instituției pe care o conduce a fost una de excepție în cazul mitingului din 10 august. Altfel, cu siguranță ofițerul în discuție nu ar fi fost avansat la gradul de general pentru merite deosebite. Acarul păun în acest caz, carnea de tun pentru mass-media și ONG-uri au rămas jandarmii care au acționat la ordin.

Recurs la memorie: polițistul pedofil și DGPI

Și dacă tot vorbim de activitatea de excepție a unei instituții de securitate și protecție internă, își aduce cineva aminte să fi apărut pe undeva cei de la DGPI în ancheta cazului "polițistului pedofil"? Caz ce a făcut să se cutremure nițel scaunul dragălașei Carmen Dan?

NU! Culmea! Taman instituția care desfășoară activități de identificare, contracarare și înlăturare a amenințărilor, vulnerabilităților și factorilor de risc la adresa informațiilor, patrimoniului, personalului, misiunilor, procesului decizional și capacității operaționale ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne, precum și a celor care pot duce la tulburarea gravă a ordinii publice. Cum de ați ratat-o pe asta domnilor?

Taman DGPI, instituția care știe fiecare cadru MAI cât bea sau cât ține la băutură, cu cine face sex, când, unde, ce metehne, ce slăbiciuni are? Cum au ratat acești ofițeri de informații care veghează la liniștea noastră și siguranța cadrelor MAI un individ cu comportament deviant și cu 2-3 abateri la activ? Oare nu era treaba lor să stea cu ochii pe astfel de indivizi vulnerabili pentru sistem?

Doar ofițerii de informații pot ceea ce șefilor direcți le este imposibil. Șeful unui cadru MAI nu va ști niciodată ce face acesta după ce pleacă de la serviciu, dar angajații unui serviciu secret, specializat în filaj și descoperirea celor mai ascunse vicii, da.

Dacă ne gândim la perioada în care s-a desfășurat "operațiunea pedofilul", observăm că ea coincidea în parte cu reorganizarea DGPI. Dar, ne e greu să credem că în acea perioadă distinșii ofițeri au fost plătiți doar pentru a bea cafea și a completa hârțoage. Ar însemna ca o bună bucată de vreme, MAI sa fi fost total descoperit și vulnerabil. Imposibil de crezut.

Mai întrebăm o dată...

În speranța că cei de la Parchetul General nu vor simți nevoia să bage sub preș o situație care prezintă un interes deosebit pentru public, vom reveni cu o solicitare pe adresa acestei instituții.

Noi nu am solicitat incriminarea generalului Mărculescu, am dorit doar confirmarea sau infirmarea existenței unor plângeri penale ce au ca obiect abuzul în serviciu și care l-ar viza pe acest ofițer. În plus, cea de a doua întrebare care a fost trecută cu vederea se referea la ceea ce mass-media numește scandalul autorizațiilor ORNISS. Ne îndoim că un magistrat își permite să fie chiar atât de rupt de lume, încât să nu fi auzit de acest subiect care ține prima pagină a ziarelor. Pentru corecta informare a celor în drept, vom atașa solicitării noastre și articolele din mass-media care vizează situația amintită.