Pompierii spulberă reforma lui Arafat: IGSU avertizează că viețile cetățenilor sunt puse în pericol

Un document exploziv, extrem de bine argumentat și redactat într-un limbaj profesional impecabil, a ajuns zilele acestea atât în unitățile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), cât și pe masa ministrului Afacerilor Interne. Cele 23 de pagini sunt un rechizitoriu detaliat împotriva reformei forțate pe care Raed Arafat și Departamentul pentru Situații de Urgență încearcă să o impună pompierilor.

Reforma DSU scoate la lumină, în fața opiniei publice, prăpastia adâncă dintre coordonator și trupe – o ruptură care s-a format de ani de zile și pe care pompierii au fost nevoiți să o suporte în tăcere. Astăzi, nu mai e vorba doar de tensiuni interne: documentul oficial al IGSU arată limpede că Raed Arafat nu mai este „prietenul pompierilor”, ci coordonatorul care îi împinge în prăpastie, sacrificându-i pe altarul unei reforme absurde.

Tonul este fără echivoc: reforma nu aduce ordine, ci haos; nu aduce siguranță, ci pericol; nu întărește sistemul, ci îl vulnerabilizează. Inspectoratul General arată punctual cum proiectul este neconstituțional, costisitor, imposibil de aplicat și, mai grav, cum pune în pericol viețile cetățenilor prin timpi de răspuns imposibil de respectat, prin blocaje instituționale și prin pierderea resursei umane calificate.

Nota redacției: Articolul se bazează pe documentul oficial NESECRET, nr. 61005 din 26.08.2025, emis de IGSU și transmis către DSU, MAI și către unitățile teritoriale subordonate. Documentul nu este clasificat și, potrivit Legii nr. ⁵⁴⁴⁄₂₀₀₁, reprezintă informație de interes public. Mai mult, fiind punct de vedere oficial formulat în procedura de avizare a proiectului de OUG inițiat de DSU, acesta ar trebui publicat fără întârziere în cadrul transparenței decizionale prevăzute de Legea nr. ⁵²⁄₂₀₀₃, pentru ca publicul să fie informat corect cu privire la riscurile și implicațiile reformei.

Reorganizare impusă fără consultare: IGSU a aflat din spațiul public

IGSU consemnează că măsura reorganizării a fost trecută în Programul de Guvernare (HP nr. ²⁵⁄₂₃.06.2025) fără consultarea Inspectoratului General „cu privire la nevoia, oportunitatea, implicațiile, beneficiile și problemele unei reorganizări în direcția în care a fost propusă”.

„Nu am putut beneficia inițial decât de unele informații comunicate în spațiul public”, notează raportul. Ulterior, la videoconferința DSU din 18.07.2025 au fost comunicate doar „unele informații cu caracter general”. Apoi, în ședința DSU din 22.07.2025, s-a solicitat trecerea directă la analizarea unui proiect de ordonanță de urgență întocmit la nivelul DSU, care transpunea măsura din Programul de Guvernare.

Din analiza documentelor și a discuțiilor, IGSU reține explicit:

• „nu există o analiză care să aibă ca și concluzie măsura de reorganizare”;
• „nu există o concepție de reorganizare” (inițial s-a vorbit de comasarea a două inspectorate, apoi proiectul a fost schimbat la comasarea a trei);
• „nu există o analiză a impactului măsurii în sensul propus”;
• „nu există o justificare pentru trecerea direct la reorganizarea inspectoratelor județene înaintea unei reorganizări a Inspectoratului General și a unei proiecții pe verticală”;
• în schimb, există „o insistență cu care este impusă și promovată măsura […] uzitându-se, în mod excesiv, argumentul îndeplinirii cerinței din Programul de Guvernare”, deși acesta nu precizează expres comasarea.

Drept urmare, în lipsa unei analize reale din partea inițiatorului, IGSU a fost nevoit „să prezinte succint o evaluare a efectelor” reorganizării asupra bugetului, misiunilor, calității serviciilor către cetățean, poziției instituției în Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență (SNMSU) și asupra personalului.

Reformă pe hârtie, haos în realitate

Încă de la început, IGSU ține să precizeze că pompierii nu se opun reformelor. „Atât conducerea, cât și personalul din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență manifestă o deschidere consecventă față de procesul de implementare a reformelor asumate de Guvern în domeniul managementului situațiilor de urgență.” Această atitudine derivă, arată documentul, din statutul de cadre militare, „ale căror atribuții implică respectarea cu strictețe a dispozițiilor legale, a ordinelor și a instrucțiunilor în vigoare, în conformitate cu principiile de onoare și disciplină militară.”

IGSU subliniază că, în domeniul serviciilor de urgență, apropierea față de cetățean este vitală. „Proximitatea față de cetățean este esențială. Comasarea nejustificată poate afecta negativ timpii de răspuns, accesul la intervenții rapide și capacitatea de reacție în situații critice.” Cu toate acestea, o analiză detaliată privind reorganizarea propusă nu a fost prezentată Inspectoratului General. Concluzia e limpede: evaluarea prealabilă a fost realizată „într-un mod pur formal, fără a fi luate în calcul, în mod real, implicațiile negative potențiale asupra noilor structuri teritoriale rezultate în urma comasării.” Mai mult, proiectul legislativ a fost înaintat cu două variante diferite de comasare – „propunerea nr. 1 și propunerea nr. 2” – fără să fie însoțit de o fundamentare clară privind criteriile obiective pe baza cărora s-au făcut aceste delimitări.

Tocmai din această obligație de a respecta legea și de a-și îndeplini misiunea cu loialitate față de cetățeni, pompierii subliniază în raport că proiectul DSU, în forma actuală, este inacceptabil. „Demersul legislativ inițiat este de natură să genereze vulnerabilități atât din perspectiva implementării măsurilor în forma propusă, cât și prin diminuarea capacității operaționale a inspectoratelor județene pentru situații de urgență.”

Drumuri imposibile, intervenții întârziate

În consultările cu inspectoratele județene, a fost semnalat un aspect esențial: proiectul de comasare nu ia în calcul infrastructura de comunicații și căile de acces dintre județele care ar urma să fie puse sub aceeași comandă. „Această omisiune poate genera disfuncționalități semnificative, inclusiv în ceea ce privește mobilizarea și transmiterea echipajelor de intervenție în sprijin între structurile subordonate aceluiași inspectorat teritorial.”

Exemplul cel mai grăitor este cel al propunerii de înființare a ITSU Gorj – Mehedinți – Caraș-Severin. Județul Caraș-Severin se învecinează pe o porțiune extrem de redusă cu Gorjul, în zona Munților Țarcu – Godeanu, iar „singura cale directă de comunicare este drumul DN67D dintre Băile Herculane și Baia de Aramă.” Alternativele de deplasare către Târgu Jiu presupun ocoluri lungi, prin Drobeta Turnu Severin sau chiar prin Hațeg – Petroșani (județul Hunedoara), ceea ce înseamnă traversarea unei alte zone de competență chiar și atunci când e nevoie de sprijin între subunități aparținând aceluiași inspectorat teritorial. Situația nu e mai bună nici între Caraș-Severin și Mehedinți. Deși învecinarea este mai largă, conexiunile sunt asigurate doar de DN6 (Timișoara – Caransebeș – Orșova – Drobeta Turnu Severin) și DN57 (Moldova Nouă – Orșova), la care se adaugă bariera naturală a fluviului Dunărea, care „nu reprezintă o alternativă facilă de conexiune între cele două județe.”

Dacă sistemul merge, Arafat vrea să-l distrugă?

Urgența invocată este falsă: IGSU arată că art. 115 alin. (4) din Constituție permite adoptarea ordonanțelor de urgență doar în situații extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată și doar cu motivarea expresă a urgenței. Or, în nota de fundamentare a DSU, „nu s-a identificat o situație reală extraordinară din cauza căreia reglementarea nu poate fi amânată.” DSU invocă faptul că neadoptarea proiectului ar afecta intervențiile, dar pompierii răspund tranșant: „Măsurile propuse vor contribui la periclitarea acțiunilor de răspuns, cu precădere în cazurile intervențiilor complexe care impun asigurarea conducerii de către inspectorul șef […].” Consecința ar fi agravarea efectelor situațiilor de urgență, afectarea siguranței echipelor și compromiterea imaginii publice a instituției.

Argumentele DSU se întorc împotriva autorilor reorganizării:IGSU arată limpede: „Argumentele invocate pentru justificarea caracterului de urgență reflectă natura problemelor cu care se vor confrunta noile inspectorate teritoriale, probleme ce vor fi amplificate de introducerea unei modificări rapide, fără analize riguroase de impact.” Cu alte cuvinte, DSU motivează urgența prin problemele pe care tocmai acest proiect de OUG le-ar crea.

Un sistem care funcționează și e recunoscut internațional:Pompierii subliniază că actualul sistem s-a dovedit funcțional și adaptabil, acoperind întreaga gamă de misiuni – de la incendii și protecție civilă până la descarcerare și SMURD. „Sistemul existent a demonstrat capacitate operațională și reziliență, fiind recunoscut și apreciat atât la nivel național, cât și internațional.” Dovezile în acest sens sunt clare: participarea activă și performantă în Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene; certificarea ISO 9001:2015 acordată inspectoratelor județene de SRAC și IQNET pentru managementul calității.

DSU nu a reclamat probleme în bilanțuri: Mai grav pentru Raed Arafat, raportul amintește că în analizele anuale prezentate de DSU nu au fost semnalate disfuncționalități majore în activitatea IGSU sau a unităților teritoriale. Dimpotrivă, bilanțurile oficiale au confirmat constant că sistemul funcționează și se adaptează, chiar în condiții de deficit de personal și creștere a volumului de misiuni.

Încrederea populației, capitalul pompierilor: La toate acestea se adaugă un fapt esențial: pompierii se bucură de una dintre cele mai mari cote de încredere publică din România. Cetățenii îi percep ca fiind garanția intervențiilor rapide și profesioniste. Or, reforma DSU riscă să distrugă tocmai acest capital de încredere, fără să existe nicio justificare reală și fără ca în bilanțurile oficiale să fi fost invocate probleme care să ceară o schimbare de asemenea amploare.

Comparăm mere cu cartofi: De ce ISU București–Ilfov nu poate fi precedent pentru inspectoratele teritoriale?

Susținătorii proiectului DSU invocă existența ISU București–Ilfov ca exemplu de comasare reușită. Raportul IGSU arată însă că această comparație este falsă. Inspectoratul București–Ilfov a fost creat prin OUG nr. ⁸⁹⁄₂₀₁₄, în logica OG nr. ⁸⁸⁄₂₀₀₁, și a vizat doar integrarea competenței județului Ilfov în structura deja existentă din capitală. Motivația a fost una evidentă: zona metropolitană București–Ilfov funcționează ca un singur pol urban, cu mobilitate intensă, continuitate teritorială și infrastructură comună.

Suprafața totală acoperită de ISU BIF este de 1.811 km² (București – 228 km², Ilfov – 1.583 km²). Populația depășește 2,3 milioane locuitori, concentrați într-un areal compact, ceea ce permite coordonarea unitară și intervenții rapide.

Prin contrast, un inspectorat teritorial propus de DSU, precum ITSU Gorj – Mehedinți – Caraș-Severin, ar însemna: 13.900 km² de acoperit – de peste 7 ori mai mult decât ISU BIF; o populație de aproximativ 1,2 milioane locuitori, dispersați în sute de localități rurale și montane; infrastructură deficitară și bariere naturale majore (munți, Dunărea), care îngreunează drastic mobilitatea și timpii de răspuns.

Cu alte cuvinte, ISU București–Ilfov este o excepție justificată, construită pe o zonă metropolitană compactă. Inspectoratele teritoriale imaginate de DSU ar însemna cu totul altceva: distanțe uriașe, timpi imposibili de reacție și pierderea proximității față de cetățean.

Reorganizarea nu aduce economii, ci costuri suplimentare uriașe

Deși DSU motivează reforma prin „reducerea cheltuielilor”, cifrele reale prezentate de IGSU arată exact opusul.

Economia aparentă: 27.000 lei/lună, obținută prin desființarea unor funcții de conducere și transformarea lor în funcții de execuție. În prezent, fiecare inspectorat județean are maximum 12 funcții de conducere. În varianta comasării a trei inspectorate, s-ar elimina 24 de funcții din totalul de 36. Dar această economie este anulată imediat și chiar depășită de costuri noi:

• la nivelul fiecărui inspectorat teritorial ar trebui înființate cel puțin 7 funcții noi de conducere (1 adjunct al inspectorului șef, 3 comandanți de grup de intervenție, 3 locțiitori ai acestora), la care se adaugă funcțiile de șef inspecție și adjunct, necesare pentru funcționarea eficientă;
• extinderea responsabilităților impune, conform art. 5 din Anexa VI la Legea-cadru nr. ¹⁵³⁄₂₀₁₇, creșterea soldelor de funcție pentru ofițerii care ocupă funcțiile de conducere.

În plus, reorganizarea generează un nou tip de cheltuială fixă: decontarea transportului personalului obligat să facă naveta:

• în fiecare aparat propriu județean lucrează, în medie, 92 de persoane (dintre care aproximativ 48 în structuri suport);
• dacă doar 40 de cadre din fiecare din cele 3 inspectorate comasate ar fi nevoite să se deplaseze zilnic la noul sediu teritorial, efortul financiar ar fi de aproximativ 128.520 lei/lună;
• calculul se bazează pe distanța medie de 85 km între sedii și pe costul navetei reglementate de lege pentru trasee mai lungi de 70 km.

La toate acestea se adaugă costuri crescute de funcționare: inspectoratele teritoriale vor trebui să asigure deplasări mult mai dese pe teren, pe suprafețe de trei ori mai mari decât acum, pentru controale, verificări, constatări, instruiri, inventarieri etc.

Concluzia IGSU este clară: reforma nu reduce cheltuielile, ci le amplifică. În loc de economii, pompierii atrag atenția că vom asista la o explozie de costuri salariale, logistice și administrative, care vor bloca resurse ce ar trebui folosite pentru misiuni operative și investiții reale.

Centralizare periculoasă: intervenții ratate și vieți pierdute

Raportul IGSU demontează fără menajamente proiectul DSU: noua organizare în „inspectorate teritoriale” nu înseamnă eficiență, ci haos.

• Intervenții complexe sacrificate: În situații majore – cutremur, accidente colective, incendii de amploare – legea îl face pe inspectorul șef comandant al acțiunii. Cu inspectorate teritoriale, comandantul poate fi la sute de kilometri distanță. Între Târgu Jiu și Reșița sunt 230 km, adică 3 ore și jumătate de drum. În aceste condiții, cine mai conduce lupta cu dezastrul? Până vine șeful teritorial, focul, apele sau prăbușirile fac prăpăd.
• Insuficienta cunoaștere a zonei de competență: Riscurile unui județ se cunosc prin ani de experiență directă: unde se rup digurile, ce zone se inundă primele, ce localități sunt izolate la zăpezi, unde sunt resursele critice. Extinderea la trei județe distruge această cunoaștere. Exemplu: inundațiile de la Broșteni (Suceava) sau Dorohoi (Botoșani, 2010). Cum ar putea un șef teritorial aflat la Iași să gestioneze prompt o catastrofă pe care nu a trăit-o și nu o cunoaște?
• Comandă transformată în birocrație: Un inspectorat teritorial cu competențe uriașe și distanțe imposibile devine o structură birocratică, nu operativă. Deciziile vor fi întârziate, iar pompierii vor aștepta aprobări inutile în loc să intervină. Centralizarea excesivă nu întărește lanțul de comandă, îl paralizează.
• Dezechilibru instituțional grav: Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență are doar trei niveluri: local, județean, național. DSU inventează un nivel artificial, „teritorial”, care nu există în lege. Rezultatul? Confuzie, blocaje, lipsă de coerență. În mijlocul dezastrelor, România riscă să nu mai aibă cine să decidă.
• Absurdități la comitetele județene: În prezent, inspectorul șef e vicepreședinte al comitetului județean pentru situații de urgență. Cum va fi vicepreședinte în trei locuri deodată? Răspuns: nu va fi. Vor fi trimiși „înlocuitori” cu autoritate diminuată, iar deciziile vor întârzia. Cu alte cuvinte, când e cod roșu, șeful nu e acolo.
• Slăbirea cooperării locale: ISU colaborează direct cu prefecturile, consiliile județene, mediul, sănătatea. În noua formulă, inspectoratul teritorial va fi perceput ca „străin”, lipsit de legitimitate locală. Autoritatea pompierilor în raport cu celelalte instituții va fi redusă drastic.
• Apeluri 112 întârziate: În prezent, apelurile merg direct la ISU județean. În varianta teritorială, acestea ar trebui să treacă printr-o verigă suplimentară – inspectoratul teritorial. Rezultatul? Întârziere de minute prețioase. Și în situații de urgență, câteva minute pot însemna vieți pierdute.

Verdictul IGSU: reforma DSU nu este o modernizare, ci un atentat la siguranța cetățeanului. Prin centralizare abuzivă, se creează un sistem birocratic și lent, exact când e nevoie de reacție rapidă. Efectele? Vieți puse în pericol, comunități vulnerabilizate, încrederea în pompieri distrusă.

Logistica mutată la sute de kilometri: pompieri lăsați fără arme în mijlocul luptei

Raportul IGSU avertizează că reorganizarea DSU transformă structurile suport – motorul ascuns al oricărei intervenții – într-o verigă slabă, îndepărtată și ineficientă.

• Suport vital, dar inaccesibil: Structurile suport (logistică, tehnică, resurse, transport, comunicații) sunt coloana vertebrală a intervențiilor. Ele repară, aprovizionează, asigură resursele fără de care pompierii nu pot continua misiunea. În formula DSU, aceste structuri vor funcționa doar la nivel teritorial, adică la peste 200 km distanță de locul unde acționează efectivele.
• Peste 200 de mijloace pe inspectorat, lăsate descoperite: Fiecare ISU are în dotare peste 200 de autospeciale și echipamente. Orice defecțiune, revizie sau reparație înseamnă scoaterea tehnicii din intervenție. Cu structurile suport mutate la sute de kilometri, timpul de remediere va exploda. În loc să revină rapid în luptă, autospecialele vor sta blocate, iar comunitățile vor rămâne descoperite.
• Intervenții de durată, compromise: În cazul misiunilor lungi – incendii forestiere, inundații, cutremure – logistica face diferența între succes și eșec. Reaprovizionarea cu apă, carburant, oxigen sau piese de schimb trebuie să fie imediată. În noua organizare, pompierii vor fi forțați să aștepte ore sau zile pentru un sprijin elementar. Cu alte cuvinte, vor fi lăsați fără arme în mijlocul luptei.
• Birocrație și blocaje: Chiar dacă ar rămâne niște „nuclee” logistice în județe, acestea ar fi simple puncte de execuție, fără putere decizională. Toate aprobările și fluxurile administrative ar trece prin inspectoratul teritorial. Rezultatul: timpi dubli sau tripli de soluționare, mai multă hârtie, mai puțină acțiune.
• Costuri și personal mai mari, nu mai mici: În loc să reducă cheltuielile, această reorganizare va cere mai mult personal de specialitate și mai multe resurse materiale pentru a compensa distanțele. Cu alte cuvinte, DSU promite economie, dar realitatea va fi exact inversă: costuri în creștere, eficiență în scădere.

Verdictul IGSU: mutarea structurilor suport la nivel teritorial este o lovitură directă în capacitatea de intervenție a pompierilor. În loc să fie mai aproape de forțele operative, logistica este îndepărtată la sute de kilometri. Consecința? Intervenții compromise, resurse blocate, timp pierdut – adică vieți pierdute.

Prevenirea aruncată la coș: cetățeanul trimis la plimbare, autoritatea slăbită

Raportul IGSU avertizează că reorganizarea DSU aruncă în aer întreaga arhitectură de prevenire și control, transformând o activitate vitală într-o birocrație de la distanță.

• Avize și autorizații, blocate de distanțe: Avizele și autorizațiile de securitate la incendiu, inspecțiile de protecție civilă și controalele de legalitate vor fi mutate la inspectoratele teritoriale. Asta înseamnă că un antreprenor dintr-un județ va trebui să depindă de aprobări semnate la sute de kilometri distanță. Rezultatul: întârzieri, consumuri suplimentare de resurse, și, în final, descurajarea respectării legii.
• Autoritate formală, control zero: Dacă structurile preventive rămân în județe, acestea nu vor mai avea autoritate juridică proprie. Decizia va fi la inspectoratul teritorial. Comanda nu va mai putea participa direct la controalele complexe sau la luarea măsurilor ferme – cum ar fi oprirea funcționării unei clădiri nesigure. Astfel, actul de autoritate devine doar o formalitate birocratică, iar riscurile pentru siguranța cetățenilor cresc exponențial.
• Cetățeanul trimis la plimbare: Orice solicitare a unei instituții, firme sau persoane va trebui transmisă la inspectoratul teritorial, iar răspunsul va veni tot de acolo. Cetățeanul pierde accesul direct la pompierii din județ, iar relația cu comunitatea devine una de la distanță, ruptă de realitate.
• Prevenirea locală, sacrificată: Acțiunile de informare, instruire și educație preventivă vor fi reduse drastic. Un inspectorat teritorial cu 3 județe nu poate acoperi comunitățile la fel de bine ca un inspectorat județean. Prevenirea, care este cheia reducerii riscurilor, va fi înlocuită cu „rapoarte și situații trimise la centru”.
• Autoritate slăbită în fața altor instituții: În prezent, inspectoratele județene colaborează direct cu Garda de Mediu, Agențiile de Mediu, autoritățile SEVESO și alte instituții cu rol de control. După reorganizare, pompierii vor fi reprezentați la un nivel inferior celui asigurat de aceste instituții. Consecința: pierderea autorității, marginalizare instituțională și blocaje în controalele comune.

Verdictul IGSU: reforma DSU rupe legătura pompierilor cu cetățenii și cu instituțiile locale. Prevenirea – adică protecția reală a comunităților – va fi amputată, iar cetățeanul va fi lăsat să aștepte răspunsuri de la un inspectorat teritorial aflat la sute de kilometri.

Fonduri europene de 100 de milioane € puse în pericol: reforma DSU blochează investițiile și expune România la penalități

IGSU avertizează că desființarea inspectoratelor județene lovește direct în proiectele finanțate din fonduri europene, unde acestea sunt lideri sau parteneri contractuali. Aplicarea proiectului DSU ar obliga la reevaluarea și modificarea contractelor de finanțare în Comitele de Monitorizare ale programelor europene, ceea ce înseamnă întârzieri, blocaje și risc real de pierdere a banilor.

Cifrele sunt imense:

• 3 proiecte strategice INTERREG – 44,7 milioane €
• 15 proiecte INTERREG regular & small scale – 18,4 milioane € + alte 6 în evaluare (5,7 milioane €)
• 4 proiecte PNRR – 5 milioane €
• 2 proiecte în Programele Regionale – 3 milioane € + alte 4 în evaluare (10 milioane €)
• 15 subunități de intervenție prin Programul Dezvoltare Durabilă – 15 milioane €

TOTAL calculat de IGSU: ~100 de milioane € în risc direct.

Pericole semnalate de IGSU: Blocaje administrative și întârzieri majore în absorbția fondurilor, chiar în contextul în care România este deja sub amenințarea dezangajării; Penalități și corecții financiare de până la 100%, dacă inspectoratele teritoriale nu respectă criteriile de eligibilitate; Neîndeplinirea obligațiilor asumate, cu efect de domino: pierderea credibilității în fața partenerilor externi și a autorităților de management; Anularea procedurilor de achiziție deja lansate și necesitatea reluării lor de la zero; Exodul personalului specializat, care ar migra spre alte instituții, în lipsa unui cadru clar și a predictibilității.

Marea minciună a DSU: fondurile transfrontaliere

Raed Arafat justifică reorganizarea prin „posibilitatea atragerii fondurilor transfrontaliere”. IGSU demontează argumentul: regulamentele Interreg sunt clare – finanțările sunt eligibile doar pentru județele de frontieră (NUTS 3). Un inspectorat teritorial, care include județe neeligibile, nu poate muta echipamente, investiții sau activități în afara ariei programului.

Exemplu: Programul Interreg VI-A România – Bulgaria prevede expres că aria eligibilă este formată din 7 județe de frontieră din sudul României (Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași, Constanța) și 8 districte din Bulgaria. Nicio modificare instituțională nu poate extinde această arie. Mai mult, orice echipament achiziționat prin Interreg nu poate fi relocat timp de 5 ani – altfel întreaga sumă devine neeligibilă și trebuie returnată.

Verdictul IGSU: Reorganizarea DSU nu doar că nu aduce fonduri europene suplimentare, ci riscă să producă pierderi de 100 de milioane €, penalități masive și să compromită definitiv capacitatea României de a atrage bani europeni pentru siguranța cetățenilor.

Reforma DSU alungă pompierii: SUTE de cadre pleacă din sistem

IGSU avertizează că proiectul de reorganizare lovește în cea mai importantă resursă a instituției – oamenii. Incertitudine profesională și demoralizare: pompierii se tem de pierderea locului de muncă, retrogradări sau mutări forțate. Moralul și coeziunea echipelor se prăbușesc.

Val de plecări fără precedent: între 1 ianuarie și 31 mai 2025, au trecut în rezervă 239 cadre militare. După anunțarea reformei, în doar două luni (1 iunie – 6 august 2025), numărul a urcat la 279 cadre. Alte 61 cadre au deja actele de trecere în rezervă pregătite.

Pierdere de expertiză: tocmai cei cu experiență și competențe speciale aleg să părăsească sistemul. Conflicte de autoritate și blocaje: integrarea personalului din inspectorate diferite creează rivalități, tensiuni și rezistență la schimbare. Eficiență redusă pentru ani de zile: reorganizarea presupune o perioadă lungă de adaptare, timp în care reacția la urgențe poate fi grav afectată. Birocrație paralizantă: schimbarea organigramelor, fișelor de post și a statului de funcții creează haos administrativ și sincope majore. Blocaj în ocuparea funcțiilor: aplicarea Ghidului carierei (HG ³²⁹⁄₂₀₂₅) face imposibilă ocuparea rapidă a posturilor noi, iar suspendarea lui ar crea un vid legislativ. Costuri sociale și umane: creșterea timpului pierdut pe drumuri, cheltuieli suplimentare pentru navetă, destrămarea echilibrului familial. Pericole suplimentare: riscul de accidente de muncă și rutiere crește odată cu deplasările forțate pe distanțe mari.

Mesajul pompierilor este clar: reforma DSU nu doar că vulnerabilizează sistemul, dar riscă să lase România fără oamenii care salvează vieți.

Funcțiile de comandă, sacrificate pe altarul unei reforme absurde

Raportul IGSU arată că reducerea funcțiilor de conducere – prezentată de DSU ca justificare pentru reorganizare – nu are fundament și, dimpotrivă, pune în pericol eficiența managementului situațiilor de urgență.

În prezent, un inspectorat județean are circa 750 de posturi, din care doar 20 sunt funcții de conducere, adică 2,5% din total – un procent oricum redus. Proiectul DSU prevede diminuarea suplimentară a funcțiilor de comandă, dar fără să țină cont de realitatea din teren: personalul va fi dispersat pe trei județe, la distanțe de sute de kilometri, iar coordonarea directă va fi aproape imposibilă.

„Se conturează riscul apariției unor disfuncționalități majore în procesul decizional, ca urmare a fragmentării spațiale a lanțului de comandă”, avertizează IGSU.

Concluziile sunt tranșante:

1. Măsura comasării nu optimizează nimic, ci generează disfuncționalități majore în decizie și coordonare.
2. Este „de neînțeles ușurința și insistența” cu care se promovează un demers care sacrifică operativitatea pentru o „reorganizare într-o direcție neclară, care nu este necesară și care nu răspunde nici măcar obiectivelor declarate.”
3. Exemplul „Subliniem că I.S.U. B-IF asigură o suprafață de 1811 km² - zona de câmpie, în timp ce de ex. I.T.S.U. TM, AR vor asigura 23514 km² cu toate formele de relief; I.T.S.U. PH, BZ, VN vor asigura 15686 km² cu toate formele de relief.”18ISU București–Ilfov este fals: acolo a existat o logică metropolitană, cu teritoriu redus (1.811 km²), spre deosebire de inspectoratele teritoriale propuse care ar trebui să gestioneze de 10 ori suprafața (peste 23.000 km²) și riscuri incomparabil mai diverse.
4. Riscul periclitării intervențiilor este real: în situații complexe, inspectorul șef trebuie să asigure conducerea directă. Cum ar putea să ajungă de la Reșița la Târgu Jiu (230 km, 3,5 ore) într-o criză care impune Plan Roșu?
5. Reforma nu scade costurile, ci le crește – prin navete, cheltuieli logistice și birocrație suplimentară.
6. Relația cu cetățeanul se degradează: în loc de apropiere, apare distanțare și întârziere în rezolvarea solicitărilor.
7. Lanțul managerial devine mai slab, cu riscul afectării calității serviciului public și al pierderii sprijinului financiar al consiliilor județene. Lanțul de comandă riscă să se rupă, iar actul managerial să fie paralizat.
8. Reorganizarea riscă să lase pompierii fără sedii, spații de cazare sau garare a tehnicii – multe imobile sunt asigurate prin hotărâri de consilii județene și locale care ar trebui refăcute.

Verdictul pompierilor: măsura sacrifică operativitatea, vulnerabilizează decizia și afectează direct calitatea serviciului oferit cetățeanului. Aceasta nu e reformă, ci o slăbire programată a sistemului.

Un proiect de reorganizare plin de contradicții și improvizații

Raportul IGSU arată, la final, că proiectul DSU este incoerent, plin de contradicții și improvizații. Nota de fundamentare se contrazice de la o pagină la alta, iar justificările invocate sunt fie false, fie inexistente:

1. Digitalizarea – doar pe hârtie. „Nu a fost identificată nicio prevedere specifică privind digitalizarea inspectoratelor teritoriale”, arată pompierii.
2. Gestionarea resurselor – mai grea, nu mai ușoară. Deși DSU invocă eficiența, proiectul „va genera dificultăți reale în gestionarea situațiilor de urgență”.
3. Impactul social – negat oficial, dar evident. Nota de fundamentare susține: „Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect”, deși efectele sunt majore: creșterea deficitului de personal, pierderi de expertiză, afectarea relației cu cetățeanul.
4. Contradicții pe mediu și sănătate. Într-o secțiune se spune că impactul va fi pozitiv, în alta că nu există niciun efect.
5. Financiar – vid total. Deși se invocă „politici fiscal-bugetare prudente”, nu există nicio cifră privind economiile sau costurile reale.
6. Asocierea județelor – fără criterii clare. Nu se explică de ce unele județe sunt puse împreună, iar altele nu.
7. Simbolurile militare – amenințate. Desființarea inspectoratelor județene pune sub semnul întrebării denumirile onorifice și drapelele de luptă, decorate ca simbol al eroismului pompierilor.

Concluzia este devastatoare: „Demersul legislativ inițiat generează vulnerabilități majore și diminuează capacitatea operațională a inspectoratelor județene pentru situații de urgență. În forma actuală, proiectul nu oferă garanții privind stabilitatea, eficiența și continuitatea activității operative.”

IGSU transmite fără echivoc: această reformă nu înseamnă modernizare, ci periclitarea vieții cetățenilor, haos instituțional și costuri suplimentare.

EPILOG

Ca jurnalist care conduce de aproape 13 ani o revistă dedicată pompierilor, am învățat să le ascult vocea chiar și atunci când ei nu pot vorbi liber. Sunt militari care rabdă de ani de zile, care își asumă și suplinesc neajunsurile unui sistem șubred doar pentru ca cetățeanul să fie în siguranță. Tac când nu li se plătesc orele, tac când sunt remunerați după directive absurde – deja contestate prin sute de procese în instanță. Tac pentru că știu că misiunea lor nu e negociabilă.

Dar această tăcere are o limită. Pompierii s-au săturat să fie împinși în prăpastie de „inovații” construite pe o temelie șubredă. Reforma DSU nu e o îmbunătățire, ci o demolare. E o aventură birocratică periculoasă, care nu întărește sistemul, ci îl slăbește. Este dispreț față de realitatea din teren și față de sacrificiul celor care duc greul. Această ordonanță concentrează toată puterea în mâna unui singur om – Raed Arafat. În loc să aducă ordine, deschide calea haosului: anulează orice control real, subordonează întreaga structură și transformă pompierii într-o masă de manevră, forțată să răspundă unor comenzi politice și nu nevoilor cetățeanului.

Articolele publicate de agendapompierului.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ către articol. Orice abatere de la aceasta regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor și va fi tratată ca atare.