Putea fi salvată femeia de la Constanța, dacă autoscara ajungea la timp?

Am văzut nenumărate opinii exprimate în legătura cu intervenția pompierilor de la Constanța. Ca de obicei, după luptă, mulți viteji se arată și soluțiile curg din toate părțile. Din păcate unii părerologi bagă limba și în urechea ministrului de interne care se trezește vorbind despre saltele și mai ridică un teanc de bani la fileul lui Raed Arafat. Am încercat să luăm metodic, după carte, posibilitățile, mai mult sau mai puțin reale, de salvare într-o situație de urgență ca cea de la Constanța: salteaua/perna pneumatică, scara de fereastră, autoscara, alpinistul, plasa de salvare. Să le luăm pe rând:

Perna pneumatică - cât două locuri de parcare

Intens vehiculată prin presă. Desigur, informația preluată de la oameni din sistem sau în rezervă care consideră că o persoană poate sări de la etajul 6 pe această pernă. Perna despre care facem vorbire are o suprafață de cca ⁶⁄₄ m și o înălțime de 1,5 m. Aproximativ. Imaginați-vă cam cum se vede această pernă de la etajul 6? Cam cât două locuri de parcare. Încurajatoare priveliște! În altă ordine de idei, pompierii antrenați care au sărit pe această pernă la aplicații și știau cum să sară, mai precis, pe spate, că altfel riscul de fractură de cervicală e maxim, s-au resimțit după “aterizare” zile bune. Și “săritura” au efectuat-o de la înălțimi de etaj 2, maxim 3. Din păcate pentru o intervenție de salvare de la înălțimi mari, gen, etajul 6, perna este INEFICIENTĂ.

În plus pentru pregătirea pernei, timpul necesar este de MINIM 10-15 minute. Și e nevoie în primul rând de spațiu unde ea să fie desfășurată, respectiv de o autospecială pe post de generator care să alimenteze ventilatoarele care alimentează/umflă perna. Și, bineînțeles, oameni de intervenție.

Scara de fereastră - probă sportivă în pantaloni scurți

O altă “soluție salvatoare”. În cazuri extreme, într-un scenariu de film de acțiune cu decoruri speciale ca la Hollywood, da. Parcă ne-am putea imagina. Vedeți dumneavoastră, scara de fereastră este o probă de concurs sportiv pentru pompierii profesioniști. Cei care dau această probă obțin timpi fantastici, pentru înălțimi de 10-12 m. În echipament sport, pantaloni scurți, tricou, nu în Nomex sau cu aparatul de respirat de 10 kg în spate.

Un scenariu cu scara de fereastră ar fi arătat în cel mai fericit caz, ca de la etajul 5 să urci pe scară la etajul 6. (Sper că nu se gândește cineva că trebuia să urce militarul din etaj în etaj precum Spiderman.) Tehnic, greu și aproape imposibil în condițiile date. Mai trebuie ținut cont de faptul că și acea scară trebuie fixată, și bine, iar acest proces ia timp. În plus să cobori victima pe scara de fereastră pe care abia urcă un pompier antrenat, e aproape la fel de imposibil.

Vorbim de situații reale, nu de filme cu cascadori, de oameni, nu de super eroi.

Alpinistul

Încă o posibilă soluție. Sau nu. Simplu, zic unii. Se cațără cineva sus coboară pe cordelină ia victima precum Popey Marinarul și gata. Cordelina trebuie și ea fixată, și încă bine. Ca să te apropii de balconul unde e victima trebuie să ai apă la dispoziție ca să poți măcar să o atingi prin fumul fierbinte și flăcări. Si apă cu presiune. Pentru a putea realiza toate cele necesare (dispozitiv cu apă, cordelina fixată samd) pentru ca alpinistul să coboare după victimă, trec zeci de minute. Și ideal ar fi ca victima să fie docilă, liniștită, cooperantă, asta ca salvatorul să nu se prăbușească în gol cu victimă cu tot. Și de scenariu de film e greu de realizat. Poate pentru benzi desenate să fie mai accesibil.

Plasa de salvare

Pe numele său întreg “Plasa de salvare Browder Life”, sau foaia pentru sărituri. Haioasă în intervențiile din desene animate. Un dispozitiv străvechi, patentat în 1887. Are undeva la 10-12 mp suprafață. Deci, jumătate din perna pneumatică despre care povesteam mai sus că de la etajul 6 se vede cât două locuri de parcare. Aceasta pare cât o… batistă.

De-a lungul timpului, pompierii au salvat vieți cu ea, sau nu. Încet, încet după 1958 a fost eliminată fiind considerată prea riscantă atât pentru victime, cât și pentru pompierii care au fost deseori și ei răniți sau chiar omorâți de persoana care sărea de la etajul superior. Multe modele de astfel de plase sunt expuse în lumea largă la muzeele pompierilor.

Mai trebuie menționat că trebuia susținută la nivelul umerilor de 10-15 pompieri. În România, deseori, avem 2 maxim 3 pe o mașină. Fără comentarii.

Autoscara - soluția ideală, dar NU în 10 minute

Autoscara, da, ar fi putut fi soluția ideală. DACĂ! Și aici avem mai mulți dacă. Primul, cel mai vehiculat, este DACĂ ajungea la timp. Dacă ajungea la timp, ar fi durat minute bune până ca pompierii să caleze autoscara. Minim 5, poate mai mult. Încă câteva minute, minim 5 până ar fi ajuns sus la etajul 6. DACĂ NU BATE VÂNTUL. În condiții OPTIME.

Încă câteva minute până când jetul de apă ar fi domolit suficient focul până când pompierul să ajungă în siguranță la victimă. Se făcea lejer, 9.30… Cu puțin ajutor de la Dumnezeu putem spune că femeia putea fi salvată. Viața ei nu a stat în mâna pompierilor. Viața ei a stat în mâna destinului. Dacă rezista, poate, putea fi salvată cu autoscara. Dar, repet, să luăm în calcul, timpul de deplasare al autoscării, timpul pentru calarea ei, timpul pentru derularea scării, timpul de acționare cu apă asupra vâlvătăii pentru a putea ajunge la victimă. Minute, zeci de minute.

Alertarea s-a făcut la 9.15. Femeia a căzut la 9.25. Era IMPOSIBIL ca în 10 minute, o autoscară să ajungă, fie și de la 1 km distanță, să caleze, să ridice scara, să acționeze cu apă și să preia femeia. Sunt pompieri, nu super eroi.

De ce nu dădeau pompierii cu apă?

Pentru că pentru a da drumul la apă, trebuie mai întâi să realizezi un dispozitiv. Vorbind de etajul 6, asta înseamnă undeva la 10 linii de furtun care trebuie asigurate la rândul lor pentru a nu se prăbuși, sub presiunea apei. Până acestea nu sunt desfășurate/racordate/asigurate corect, poți să dai drumul la apă doar dacă vrei să “sfințești” vecinii de la etajele inferioare. Trist dar adevărat.

Neajunsurile sistemului

Sistemul nu e perfect iar neajunsurile sale sunt enorme. Vom enumera doar câteva care ar putea juca un rol important în nenorocirea de la Constanța.

1. Lipsa acută de personal. Multe treceri în rezervă și prioritizarea SMURD. Ambulanțele SMURD sunt mereu încadrate la capacitate optimă. Chiar dacă în peste 50% din cazuri ele nu se deplasează la urgențe. Dureri de dinți, dureri de șale, panariții și altele asemenea nu reprezintă o urgență pentru un serviciu care se vrea de elită, ca SMURD, dar cifrele dau a dracului de bine pentru imaginea lui Raed Arafat. Pe autospecialele de stingere în schimb, deseori avem 2 oameni. În cazuri fericite 3, în loc de 5. Cel mai “distractiv” e când un șofer încadrează 1-2-3 autospeciale. Ar fi interesant de văzut și la Constanța. Desigur, SMURD-ul merge!
2. Aplicațiile tactice au scăzut de la an la an, ajungând la 1/tură/TRIMESTRU (scriptic cel puțin), în loc de 1/tură/SĂPTĂMÂNĂ. Deseori acestea, când sunt organizate, se transformă în defilarea tehnicii achiziționate, un spectacol pentru presă, prefecți, primari și președinți de consilii județene. În anul Covid ele au fost uitate și locul lor a fost luat de parada izoletelor, apoi de cea a microbuzelor, de împărțitul de pliante Covid, vaccinare samd, de plimbatul prin oraș cu portavocea pentru a anunța oamenii să poarte mască și alte invenții pentru care, s-au găsit bani. Pentru aplicații în teren, nu era combustibil.
3. Echipamentele de protecție sunt și nu sunt. În acest sens cazul pompierului ars la Eșelnița a scos la iveală multe nereguli. Detalii, aici: Pompierul ars la Eșelnița purta echipament de protecție din 2006
4. Și dacă tot am ajuns la accidente de muncă, vom menționa că pompierii nu au asigurări de viață sau de sănătate și în caz că pățesc ceva, în ajutorul lor sar civilii, victimele de la Colectiv, întrucât Raed Arafat și subordonatul său nemijlocit au altă treabă, ca de exemplu a cheltui, prin IGSU, milioane de euro. Detalii, aici:
   • Ajutorul oferit de victimele de la Colectiv, pompierului ars - o palmă pe obrazul ministrului de interne!,
   • Alexandra Furnea, supraviețuitoarea de la Colectiv - replică dură dată Generalului Iamandi pentru umilința la care l-a supus pe pompierul Mihai Sfetcu,
   • Abandonat de un sistem vitreg, plimbat printre spitalele din București, pompierul ars la Eșelnița primește ajutorul victimelor de la Colectiv! .
5. Slaba pregătire a pompierilor. Da! De ce să nu recunoaștem? Arafat i-a catalogat ba leneși, ba burtoși, dar nu a spus niciodată că “fenomenul de imagine” SMURD, mănâncă resursele de timp, bani, carburant, resursa umană, în măsura în care nu mai există nicio altă prioritate pentru comandanți, decât mulțumirea domnului doctor.
6. Achizițiile cu cântec. Duduie presa, doar DGA, DNA nu aud.
7. Angajările din sursă externă. Angajăm civili, într-un sistem militar. Bine, militar nu mai e de când a fost pus la cheremul lui Raed Arafat. E militar doar când oamenii nu au voie să vorbească despre lipsuri ca să nu-l supere pe Măria Sa. Revenind, angajăm oameni pe care nu îi putem pregăti temeinic, în timp, pentru a fi pompieri militari. Și se trezesc aruncați după un amărât de curs în vâltoarea situațiilor de urgență. Asta dacă nu adună grade pe la birouri. Fiecare după cum îi e norocul.
8. Tehnica depășită și tehnica defectă care nu e reparată din motive dubioase.
9. Neplata orelor suplimentare. Pompierii funcționează din 2015 pe un program pilot, în baza căruia li s-au promis bani în plus. Mai nou, nu au nici timp liber, nici bani. Iar programul pilot de la 24 cu 72 la 24 cu 48 ține la nesfârșit. De ce? Pentru că SMURD aduce imagine cui trebuie. Și imaginea aduce bani în mâna cui trebuie.
10. Și, multe, multe, multe altele…. Lista poate continua dar ne oprim aici. Așteptăm ca DSU să înghită de tot IGSU și să se aleagă pulberea de Arma Pompieri. Deocamdată s-a ales doar praful.

Articolele publicate de agendapompierului.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ către articol. Orice abatere de la aceasta regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor și va fi tratată ca atare.